ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 450/2018

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 76/F din 2 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, s-a dispus, în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 (republicată), admiterea cererii de extrădare formulată de autoritățile judiciare ale Federației Ruse și s-a dispus extrădarea către Federația Rusă a persoanei solicitate A., cetățean rus, fără forme legale în mun. București.

S-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile ruse, cu respectarea regulii specialității.

În baza art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (republicată), a fost amânată predarea către autoritățile ruse a persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2017 al Judecătoriei Sector 1 București, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

A fost revocată măsura arestării provizorii în vederea extrădării dispusă în cauză și s-a dispus punerea în libertate a persoanei extrădabile A. de sub puterea mandatului de arestare provizorie nr. 1/ex din 04.04.2018, emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, dacă nu se află sub puterea măsurii reținerii ori arestării preventive în altă cauză, la momentul rămânerii definitive a soluției vizând revocarea măsurii arestării provizorii, dar nu mai târziu de data de 04.05.2018.

S-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 zile, de la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

În baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 (republicată), s-a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării, ce intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

S-a constatat că persoana solicitată a fost arestată preventiv în prezenta cauză în perioada 04.04.2018-03.05.2018, inclusiv.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel București a avut în vedere următoarele:

La data de 03.04.2018 a fost înregistrată sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în conformitate cu dispoz. art. 44 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată, având ca obiect solicitarea de arestare provizorie în caz de urgență în vederea extrădării către Federația Rusă a persoanei solicitate A., urmărit internațional pentru executarea unei pedepse de 5 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentința nr. 10143 a Tribunalului din Shchelkovo, pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă la scară deosebit de largă și spălare de bani, prevăzute de sec. 4 art. 159, sec. 2 art. 174. 1 din C. pen. rus.

În urma efectuării controlului de regularitate internațională de către Ministerul Justiției, a rezultat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 38 din Legea nr. 302/2004.

Prin Încheierea din 04.04.2018 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În baza art. 44 alin. (1), alin. (8) din Legea nr. 302/2004 (republicată) s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării, a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 de zile, de la 04.04.2018 la 03.05.2018, inclusiv.

În urma controlului de regularitate internațională, efectuat de Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală republicată s-a constatat că:

La cererea de extrădare formulată de Procuratura Generală a Federației Ruse au fost atașate următoarele:

- hotărârea pronunțată la 27.09.2011 de Curtea Orășenească din Sciolkovo;

- sentința din 14.12.2011 pronunțată de Curtea Orășenească din Sciolkovo;

- ordonanța de dare în urmărire internațională emisă la 19.2.2018;

Adresă emisă la 14.11.2017 de Curtea Orășenească din Sciolkovo;

- copia pașaportului;

- adresă emisă de Direcția generală a Ministerului Afaceriloor Interne din Rusia, regiunea Moscovei, Departamentul pentru probleme de migrație;

- extras din C. pen. al Federației Ruse.

La data de 20.04.2018, ulterior examenului de regularitate internațională, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a transmis Curții cererea de extrădare și actele anexate acesteia, înaintate de statul solicitant - Federația Rusă.

Prin cererea de extrădare s-a arătat că, la data de 14.12.2011, Judecătoria orașului Șciolkovo din regiunea Moscova l-a recunoscut în contumacie culpabil pe dl A.. de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 159 alin. (4) (escrocheria, adică sustragerea de bunuri din avutul proprietarului prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită de o persoană cu folosirea situației de serviciu în proporții deosebit de mari, - în redacția Legii Federale nr. 26-Φ3 din 07.03.2011), art. 174.1 alin. (2) lit. "б" (operații financiare și alte tranzacții cu mijloace bănești obținute în urma săvârșirii infracțiunii (cu excepția infracțiunilor prevăzute de articolele 193, 194, 198, 199, 199.1 și 199.2 din C. pen. al Federației Ruse), spre atribuirea unui aspect legal posedării, folosirii și administrării mijloacelor bănești menționate, săvârșite în proporții mari de o persoană cu folosirea situației de serviciu, - în redacția Legii Federale nr. 420- Φ3 din 07.12.2011) din C. pen. al Federației Ruse, și în privința acestuia a fost aplicată pedeapsa sub formă de privațiune de libertate pe o perioadă de 5 ani, fără amendă, fără reducerea libertății, cu executarea pedepsei în colonie de muncă corecțională cu regim comun. Sentința a devenit irevocabilă la data de 26.12.2011.

S-a garantat că cererea de extrădare nu are drept scop urmărirea din motive politice, în legătură cu apartenența rasială, religia practicată, apartenența națională sau opiniile politice. S-a arătat că persoanei extrădabile i se vor oferi toate posibilitățile de apărare, inclusiv asistența avocaților; nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante (articolele 3 și 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 04.11.1950, precum și convențiile respective ale Organizației Națiunilor Unite, Consiliului European și protocoalele sale).

S-a precizat că în conformitate cu articolul 3 din al doilea Protocol adițional din 17.03.1978 la Convenția Europeană de Extrădare din 13.12.1957, persoanei extrădabile îi va fi acordat dreptul la o nouă procedură de judecată care să-i garanteze drepturile de apărare.

S-a arătat că termenul prescripției de tragere la răspundere penală nu a expirat si că nu beneficiază de imunitate în privința urmăririi penale. Ca cetățean al Federației Ruse, în conformitate cu articolul 61 alin. (1) din Constituția Federației Ruse, nu va fi extrădat unui stat terț.

Procuratura Generală a Federației Ruse a garantat, că, în conformitate cu articolul 14 din Convenția Europeană de Extrădare din 13.12.1957, persoana extrădabilă va fi trasă la răspundere penală doar pentru acele infracțiuni pentru care se solicită extrădarea, și, după executarea pedepsei, acesta va putea să părăsească teritoriul Federației Ruse.

S-a arătat că, în cazul extrădării în Federația Rusă, persoana solicitată va fi deținută într-o instituție penitenciară, luând în considerare standardele menționate la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 04.11.1950 și Regulile Penitenciare Europene din 11.01.2006, iar funcționarii Ambasadei României în Federația Rusă în orice timp vor avea posibilitatea să îl viziteze în vederea controlului îndeplinirii garanțiilor menționate.

Procuratura Generală a Federației Ruse a confirmat disponibilitatea de a acorda organelor de resort ale României asistență similară sau altă asistență juridică în materie penală în conformitate cu acordurile internaționale ale căror participante sunt Federația Rusă și România, precum și în conformitate cu legislația Federației Ruse.

La termenul din 02.05.2018, Curtea a procedat la ascultarea persoanei extrădabile, care a declarat că se opune extrădării sale către Federația Rusă întrucât are acte valabile ce atestă că este cetățean al Republicii Moldova și că are domiciliul permanent in Cehia. A arătat că nu renunță la regula specialității.

A fost depusă la dosar de către persoana extrădabilă A. o cerere de opoziție la cererea de extrădare prin care a arătat că este cetățean roman, conform actelor de identitate deținute, chiar daca este cercetat penal privind fals de identitate, pana la anularea actelor de identitate in mod definitiv, ele produc efecte, ceea ce face extrădarea imposibila, conform art. 19, pct. 1, litera a din Legea 302/2004 nefiind îndeplinite condițiile la art. 20 din aceiași lege.

Arată că identificarea persoanei extrădabile, inclusiv a persoanei ce urmează a fi incriminata de săvârșirea unor fapte de natura penala, trebuie sa fie certa, dincolo de orice îndoiala ca s-ar putea produce o eroare judiciara.

A mai arătat că in cadrul judecării dosarului penal x/2017 vrea să își demonstreze nevinovăția, prin probele cerute si admise de către Judecătoria Sector 1 București, iar în cazul in care ar opera extrudarea, acest aspect ar afecta dreptul său garantat de art. 21 din Constituția României, privind accesul liber la justiție, precum si art. 6 din CEDO, dreptul la un proces echitabil, fiind afectat si dreptul la apărare, întrucât nu va fi prezent in fața instanței din Romania să-și susțină cauza, in mod direct si nemijlocit.

A precizat că actele transmise de autoritățile judiciare din Federația Rusa nu sunt complete, lipsind deciziile pronunțate ca urmare a exercitării căilor legale de atac, mandatului de executare a pedepsei închisorii, conform art. 36 din Legea nr. 302/2004 și că actele trimise reprezintă o serie de neregularități, care afectează legalitatea procesului penal in dosarul nr. 1-143/11 al Curții Orășenești de Justiție Sciolkovo, a regiunii Moscova: In partea introductiva a sentinței se menționează ca la pronunțarea hotărârii de condamnare este prezent si inculpatul A., împreuna cu procurorul de caz si apărătorii aleși. După care, in cadrul aceleiași părți introductive, se spune ca acesta este dat in urmărire generala. Lipsa inculpatului de la proces este confirmata si de adresa depusa de autoritățile din Rusia la fila 43 din dosarul anexat, cu originalul in rusa a acesteia la fila 42.

In comparație, arată că in sentința trebuia sa fie reținuta lipsa inculpatului, așa cum este exemplificata la fila 35 din dosarul trimis de autoritățile din Federația Rusa sau varianta originala in rusa la fila 97 dosar, care prezintă o hotărâre (încheiere) din 27 septembrie 2017, in același dosar, când s-a dispus schimbarea măsurii de control judiciar in măsură arestului preventiv.

A apreciat că acest aspect demonstrează reaua credința a organelor judiciare din Federația Rusa, care încearcă prin acte oficiale, sa inducă prezumția de proces echitabil, in pronunțarea unei condamnări in prezenta persoanei condamnate.

Un alt aspect relevant in respingerea cererii de extrădare a apreciat apărarea că este condiționat de încălcarea dreptului la apărare, îngrădirea accesului la calea de atac, privind controlul judiciar, ierarhic superior, a unei instanțe mai mare in grad in dosarul in care a fost condamnat numitul A.. Nu exista nicio dovada depusa ca sentința din 14 decembrie 2017 a fost atacata cu apel/recurs.

S-a mai arătat că din înscrisurile depuse la dosar rezultă ca inculpatul A. din dosarul penal nr. 1-143/11 al Curții Orășenești de Justiție Sciolkovo, a regiunii Moscova nu a fost prezent la judecarea cauzei, pentru care a fost condamnat la o pedeapsa de 5 ani cu executare și autoritățile din Rusia recunosc ca inculpatului nu i-a fost comunicata niciodată sentința de condamnare in dosarul penal nr. 1-143/11 al Curții Orășenești de Justiție Sciolkovo, a regiunii Moscova.

Astfel, arată că nu sunt respectate condițiile prevăzute la art. 31 din L 302/2004, in sensul ca instanțele din Federația Rusa nu asigura garanțiile fundamentale de procedura si de protecție a dreptului la apărare, garantat de CEDO, fiind astfel îndeplinite prevederile art. 21, lit. a) din Legea 302/2004 și art. 3 din al Doilea Protocol Adițional la Convenția Europeana de Extrădare.

In subsidiar, in condițiile in care se admite cererea de extrădare, solicită, in temeiul art. 58 din Legea 302/2004, lit. a), amânarea procedurii extrădării pana la soluționarea definitiva a cauzei penale nr. 36818/299/2017, aflata pe rolul Judecătoriei Sector 1 București.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 18 și următoarele din Legea nr. 302/2004, în privința cererii de extrădare formulată de Federația Rusă.

Astfel, cererea de extrădare în privința persoanei solicitate A. are la bază sentința nr. 10143 a Tribunalului din Shchelkovo, pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă la scară deosebit de largă și spălare de bani, prevăzute de sec. 4 art. 159, sec. 2 art. 174. 1 din C. pen. rus, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În fapt, s-a reținut că, în perioada 15.01.2009 - 31.03.2009, subiectul, prin înșelăciune și trădarea încrederii, profitând de funcția oficială avută, a comis o fraudă de proporții deosebit de mari. În data de 30.03.2009, în calitate de director al întreprinderii B., folosind corespondența pe e-mail, a încheiat un contract cu societatea "C.". Conform contractului menționat anterior, subiectul trebuia să organizeze transportul aerian de mărfuri pe cheltuiala societății "C." pe ruta rusia, orașul Sankt Petersburg (Pulkovo) - China, orașul D.. Subiectul a primit 573.360 USD de la "C." ca plată anticipată. Subiectul și-a însușit fraudulos banii menționați dar nu și-a îndeplinit obligațiile, și anume nu a organizat expedierea mărfii. După care, subiectul a efectuat operațiuni financiare cu banii menționați pentru a îi legaliza.

În drept, faptele pentru care a fost condamnată persoana solicitată A. constituie infracțiunile de fraudă la scară deosebit de largă și spălare de bani, prevăzute de sec. 4 art. 159, sec. 2 art. 174. 1 din C. pen. rus.

Faptele reținute în sarcina lui A. au corespondent în legislația penală română, fiind incriminate prin dispozițiile art. 244 rap.la art. 183 C. pen., respectiv de art. 29 din Legea nr. 656/2002.

Între România și Federația Rusă există tratate internaționale în vigoare, referitoare la extrădare. Astfel, cele două țări sunt semnatare ale Convenției Europene de Extrădare încheiate la 13.12.1957, precum și ale Tratatului încheiat între R.P.Română și URSS privind acordarea asistenței juridice în cauzele civile, familiale și penale; ambele sunt preluate de Federația Rusă, în urma căderii URSS, nefiind fondate criticile apărării sub acest aspect.

În privința obiecțiunilor privind identitatea formulate de către persoana solicitată, Curtea a constatat că din înscrisurile depuse la dosar până la acest moment de către autoritățile ruse (fișă e-ASF conținând fotografia persoanei solicitate și semnalmentele acesteia-fila 4 dosarul parchetului, copie pașaport emis de autoritățile ruse-fila 47 din dosarul atașat, cuprinzând cererea de extrădare, hotărârea de condamnare și alte înscrisuri), rezultă suficiente indicii că persoana identificată de organele de poliție din România și care s-a prezentat în fața instanței este într-adevăr A..

Instanța a constatat că persoana solicitată s-a prezentat atât la parchet cât și în fața Curții sub identitatea de E., arătând că are cetățenie română și moldoveană. În condițiile în care situația sa juridică face obiectul unui proces penal în curs, persoana solicitată fiind trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), (2) C. pen., art. 52 alin. (2) rap.la art. 321 C. pen., precum și art. 262 alin. (1) C. pen., Curtea nu a putut analiza detaliat apărările persoanei solicitate sub acest aspect, pentru a se asigura respectarea prezumției de nevinovăție.

Totuși, pe lângă indiciile rezultate din actele înaintate până la acest moment de către autoritățile ruse, Curtea a observat și că persoana solicitată a fost trimisă în judecată la Judecătoria Sector 1 București tot cu identitatea A., precum și că acesta, cu toate că pretinde că a obținut legal cetățenia română, nu poate vorbi deloc limba română, precizând la momentul discutării propunerii de luare a măsurii arestării provizorii că o înțelege puțin.

Ca atare, în speță există suficiente date din care rezultă că persoana prezentată este A., persoana vizată de cererea de extrădare în speță.

În același sens, Curtea a observat că există suficiente date în speță din care rezultă că persoana solicitată are cetățenia rusă. Ca atare, nu sunt temeinice aspectele învederate de către apărare, în sensul că ar fi incidente în speță dispozițiile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 (republicată), în sensul că persoana solicitată nu poate fi extrădată către Federația Rusă, deoarece are cetățenie română, actele de dobândire a cetățeniei nefiind până în prezent anulate de o instanță judecătorească, bucurându-se de prezumția de validitate.

Potrivit art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 (republicată), cetățenii români pot fi extrădați din România în baza convențiilor internaționale multilaterale la care aceasta este parte și pe bază de reciprocitate, dacă persoana extrădabilă are și cetățenia statului solicitant. Cum în speță nu există date din care să rezulte că persoana extrădabilă A. ar fi pierdut cetățenia rusă, rezultă că, față de acesta, se poate dispune extrădarea către Federația Rusă, chiar dacă actele ce atestă dobândirea cetățeniei române nu au fost anulate de instanța judecătorească, făcând obiectul unei proceduri în curs. Mai mult, în toate cazurile cetățenii români pot fi extrădați, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 (republicată), în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.

În speță nu sunt incidente nici dispozițiile art. 21 și 22 din Legea nr. 302/2004 (republicată), vizând motivele obligatorii sau facultative de refuz al extrădării.

Astfel, în special, apărarea a invocat dispozițiile art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 (republicată), precizând că nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, în privința persoanei extrădabile A.

Din înscrisurile atașate cererii de extrădare, respectiv sentința de condamnare și alte acte, nu rezultă date în sensul că persoanei extrădabile nu i-ar fi fost respectat dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.

În acest sens, Curtea a constatat că dosarul penal vizându-l pe A. a fost judecat de către o instanță judecătorească civilă, în mod public, acuzatul fiind reprezentat de către avocați; în cursul procesului au fost audiați un număr ridicat de martori, în condiții de contradictorialitate.

Este adevărat că procesul a fost judecat în lipsa acuzatului, însă situația a fost cauzată de împrejurarea că acesta s-a sustras de la judecată, fiind dat în urmărire la momentul desfășurării procedurilor.

Acesta este, de fapt, motivul și pentru care în adresa de la fila 43 din dosarul asociat se menționează că nu a fost înmânată acuzatului, personal, copia verdictului, precum și că sentința de condamnare nu a fost atacată de participanții la procesul penal, nefiind fondate criticile apărării sub acest aspect. De asemenea, Curtea a constatat că nu are nicio relevanță că în preambulul sentinței de condamnare s-a menționat că acuzatul A. ar fi fost prezent, mențiune ce este cauzată fie de o eroare materială în cuprinsul actului respectiv, fie de o eroare de traducere; din cuprinsul sentinței, precum și din celelalte acte atașate cererii de extrădare, rezultă cu claritate că persoana extrădabilă a fost judecată în lipsă, deoarece s-a sustras, împrejurare ce nu constituie un motiv de refuz al extrădării.

Curtea a mai constatat că extrădarea nu este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii persoanei extrădabile A. pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social, precum și că nu se referă la o infracțiune de natură politică sau la o infracțiune conexă unei infracțiuni politice ori la o infracțiune militară care nu constituie infracțiune de drept comun, autoritățile ruse oferind de altfel garanții în acest sens.

Totodată, în cuprinsul cererii de extrădare, autoritățile ruse au oferit garanții și că persoana extrădabilă nu va fi supusă la torturi, pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

De asemenea, s-a precizat că persoana extrădabilă beneficiază de dreptul la o nouă procedură de judecată, pentru garantarea dreptului său la apărare, potrivit art. 3 din al doilea Protocol adițional la Convenția Europeană de Extrădare încheiată la 13.12.1957.

Curtea a constatat că autoritățile ruse au precizat și că nu s-a împlinit termenul de prescripție în privința persoanei extrădabile, precum și că acesta nu beneficiază de imunitate.

S-a mai precizat și că persoana extrădabilă va executa pedeapsa de 5 ani închisoare într-o instituție penitenciară, cu luarea în considerare a standardelor în materie prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Ca atare, s-a constat că sunt îndeplinite toate cerințele legale pentru a se dispune extrădarea persoanei solicitate A., neexistând motive obligatorii sau opționale de refuz al extrădării.

Împotriva sentinței penale nr. 76/F din 2 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a formulat contestație contestatorul A.

Înalta Curte, examinând contestația în raport cu motivele invocate, constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Înalta Curte apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru admiterea cererii și extrădarea persoanei solicitate.

Astfel, cererea de extrădare în privința persoanei solicitate A. are la bază sentința nr. 10143 a Tribunalului din Shchelkovo, pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă la scară deosebit de largă și spălare de bani, prevăzute de sec. 4 art. 159, sec. 2 art. 174. 1 din C. pen. rus, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În fapt, s-a reținut că, în perioada 15.01.2009 - 31.03.2009, subiectul, prin înșelăciune și trădarea încrederii, profitând de funcția oficială avută, a comis o fraudă de proporții deosebit de mari. În data de 30.03.2009, în calitate de director al întreprinderii B., folosind corespondența pe e-mail, a încheiat un contract cu societatea "C.". Conform contractului menționat anterior, subiectul trebuia să organizeze transportul aerian de mărfuri pe cheltuiala societății "C." pe ruta rusia, orașul Sankt Petersburg (Pulkovo) - China, orașul D.. Subiectul a primit 573.360 USD de la "C." ca plată anticipată. Subiectul și-a însușit fraudulos banii menționați dar nu și-a îndeplinit obligațiile, și anume nu a organizat expedierea mărfii. După care, subiectul a efectuat operațiuni financiare cu banii menționați pentru a îi legaliza.

În drept, faptele pentru care a fost condamnată persoana solicitată A. constituie infracțiunile de fraudă la scară deosebit de largă și spălare de bani, prevăzute de sec. 4 art. 159, sec. 2 art. 174. 1 din C. pen. rus.

Faptele reținute în sarcina lui A. au corespondent în legislația penală română, fiind incriminate prin dispozițiile art. 244 rap.la art. 183 C. pen., respectiv de art. 29 din Legea nr. 656/2002.

a) cetățenii romani, dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 20;

b) solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante;

c) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicție, în condițiile și în limitele stabilite prin convenții sau prin alte înțelegeri internaționale;

d) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecți, persoane vătămate, părți, martori sau experți ori interpreți în fața unei autorități judiciare române solicitante, în limitele imunităților conferite prin convenție internațională.

Cu privire la susținerile apărării referitoare la dubiul privind identitatea persoanei solicitate, aceasta având cetățenia română astfel încât ar fi îndeplinite condițiile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, instanța de control judiciar constată că, în mod corect, instanța fondului a reținut că dispozițiile legale anterior menționate nu sunt aplicabile speței de față.

În acest sens, se reține că persoana solicitată s-a prezentat sub identitatea de E., arătând că are cetățenie română și moldoveană, însă, toate acestea fac obiectul unui proces penal în curs, persoana solicitată fiind trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), (2) C. pen., art. 52 alin. (2) rap.la art. 321 C. pen., precum și art. 262 alin. (1) C. pen.

Astfel, fără a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul E. și fără ca instanța care a fost investită cu judecarea cauzei penale nr. 36818/299/2017, respectiv Judecătoria Sector 1 București, să țină seama în soluția pe care o va pronunța decât de actele administrate de aceasta în scopul aflării adevărului, Înalta Curte, în acord cu instanța fondului, consideră că există suficiente date din care să rezulte că persoana prezentată este A., persoana vizată de cererea de extrădare în speță.

În acest sens, pe lângă datele prezentate de judecătorul fondului, suplimentar, instanța constată că persoana extrădabilă prezentată astăzi în sala de judecată nu poate vorbi deloc limba română, deși, conform art. 8 lit. f) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială.

Astfel, nu există niciun impediment pentru refuzul cererii de extrădare formulate de către autoritățile ruse și, de asemenea, statul rus a oferit garanții privind asigurarea dreptului la un proces echitabil, iar contestatorul nu a dovedit în niciun fel că situația sa concretă ar duce la o nerespectare a garanțiilor dreptului la un proces echitabil, susținerile acestuia privind lipsa de onestitate a autorităților ruse în procedurile judiciare cu privire la prezența sa la judecată fiind, așa cum a arătat și instanța fondului, rezultatul unei simple erori materiale, în cuprinsul hotărârii care a generat cererea de extrădare, persoana solicitată fiind privită ca o persoană judecată în lipsă.

Astfel, s-a constatat că extrădarea nu este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii persoanei extrădabile A. pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social, precum și că nu se referă la o infracțiune de natură politică sau la o infracțiune conexă unei infracțiuni politice ori la o infracțiune militară care nu constituie infracțiune de drept comun, autoritățile ruse oferind de altfel garanții în acest sens.

Totodată, în cuprinsul cererii de extrădare, autoritățile ruse au oferit garanții și că persoana extrădabilă nu va fi supusă la torturi, pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

De asemenea, s-a precizat că persoana extrădabilă beneficiază de dreptul la o nouă procedură de judecată, pentru garantarea dreptului său la apărare, potrivit art. 3 din al doilea Protocol adițional la Convenția Europeană de Extrădare încheiată la 13.12.1957.

În consecință, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 18, art. 19, art. 21, art. 22, art. 24 și art. 26 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, precum și cele prevăzute de art. 36-46 din același act normativ, ce reglementează procedura specială a extrădării din România, urmând a se amâna predarea către autoritățile ruse a persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2017 al Judecătoriei Sector 1 București, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, cu opinie majoritară, în temeiul art. 425<SUP>1 </SUP>alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 53 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 76/F din 2 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 100 lei, precum și onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 76/F din 2 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 100 lei, precum și onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 mai 2018.