ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Curtea de Apel Cluj și Judecătoria Turda, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 518 din data de 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Turda, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, în temeiul dispozițiilor art. 598 alin. (2) teza finală din C. proc. pen., coroborat cu art. 50 din C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței Judecătoriei Turda și s-a declinat în favoarea Curții de Apel Cluj competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executare formulată de Serviciul de Probațiune Cluj.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Turda a reținut următoarele:

Prin contestația la executare formulată de Serviciul de Probațiune Cluj, înregistrată la Judecătoria Turda în data de 31.05.2019 sub nr. x/2019, s-a solicitat lămurirea aspectelor cu privire la data de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere (13.11.2018 sau 15.05.2019), precum și dacă se recunosc orele de muncă neremunerată în folosul comunității efectuate de persoana condamnată A., în cazul în care termenul de supraveghere de 2 ani curge de la data rămânerii definitive a Deciziei penale nr. 175/RC/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

S-a reținut că prin Sentința penală nr. 155/2018 pronunțată de Judecătoria Turda în Dosarul nr. x/2017 s-a dispus achitarea inculpatului A.. Prin Decizia nr. 1323/A/13.11.2018 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, a fost condamnat inculpatul A., iar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia din data de 15.05.2019, a admis recursul în casație formulat împotriva Deciziei nr. 1323/A/2018 a Curții de Apel Cluj, a menținut pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 2 ani. Au fost menținute și celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

Judecătoria Turda a constatat că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) și art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., conform cărora competența revine instanței de apel care a pronunțat hotărârea a cărei lămurire se solicită, prin urmare, în speță, competentă este Curtea de Apel Cluj.

S-a reținut că se solicită a fi lămurită decizia Curții de Apel Cluj, sub aspectul datei de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere (13.11.2018 sau 15.05.2019) și sub aspectul recunoașterii sau nu a orelor de muncă neremunerată în folosul comunității efectuate deja de persoana condamnată A.. S-a constatat că nu se impune lămurirea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 15.05.2019, întrucât instanța supremă s-a pronunțat asupra existenței concursului de infracțiuni, iar aspectele ce se impun a fi lămurite țin de decizia pronunțată în apel.

Cauza a fost înaintată Curții de Apel Cluj, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2019.

Curtea de Apel Cluj a reținut că prin scriptul înregistrat la Judecătoria Turda la 31.05.2019, Serviciul de Probațiune Cluj a solicitat, în conformitate cu art. 17 alin. (1) din Legea nr. 253/2013, privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și art. 554 alin. (2) raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., lămurirea cu privire la următoarele aspecte: care este data de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere, 13.11.2018 sau 15.05.2019, precum și dacă se recunosc orele de muncă neremunerată în folosul comunității efectuate de către A., în cazul în care termenul de supraveghere de 2 ani curge de la data rămânerii definitive a Deciziei penale nr. 175/RC/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv de la data de 15.05.2019.

S-a reținut că prin Sentința penală nr. 155/18.04.2018 a Judecătoriei Turda, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, în baza art. 386 din C. proc. pen., s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpat, prin apărător ales.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen. și mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare s-a reținut că inculpatul A., la data de 15.04.2016, fiind audiat în calitate de martor în Dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Turda, a făcut afirmații mincinoase cu privire la împrejurările esențiale ale cauzei, susținând că B., inculpat în acel dosar, a fost lovit repetat cu pumnii de către persoana vătămată din acel dosar, căzând pe spate cu persoana vătămată peste el, în condițiile în care din materialul probator administrat în cauză a rezultat că inculpații B. și C. au lovit-o pe persoana vătămată D., în mod repetat, doborând-o la pământ și cauzând-i leziuni grave, care au necesitat 75 - 80 de zile de îngrijiri medicale.

Împotriva acestei soluții a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, prin care a solicitat condamnarea inculpatului pentru cele două infracțiuni deduse judecății.

Prin Decizia penală nr. 1323/A/13.11.2018 a Curții de Apel Cluj s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda împotriva Sentinței penale nr. 155 din 18.04.2018 a Judecătoriei Turda, care a fost desființată în întregime și, pronunțându-se o nouă hotărâre, a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 38, art. 39 alin. (2) din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate și s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 4 luni închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsa și s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 1 an și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, prevăzut de art. 92 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de probațiune Cluj la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., a fost obligat inculpatul să frecventeze un program de integrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Cluj sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, indicând conform art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. Regia Autonomă a Domeniului Public din Cluj-Napoca și Primăria municipiului Cluj-Napoca.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 96 alin. (1) și (4) din C. pen., i s-a pus în vedere inculpatului care sunt consecințele nerespectării măsurilor și a obligației prevăzute la art. 93 alin. (1) și (2) din C. pen. și/sau a săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv revocarea suspendării sub supraveghere și executarea pedepsei închisorii.

Împotriva Deciziei nr. 1323/A/13.11.2018 a Curții de Apel Cluj a formulat recurs în casație inculpatul A., iar prin Decizia penală nr. 175/RC din 15.05.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani. Au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

În sarcina persoanei supravegheate au fost dispuse măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. a) - e) din C. pen. și obligațiile prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. b) și art. 93 alin. (3) din C. pen.

Pe numele persoanei supravegheate a fost deschis Dosarul de probațiune nr. x/S/2018, prima întrevedere de supraveghere cu acesta a avut loc în data de 13.02.2019 și de atunci și până în prezent, A. a îndeplinit măsurile de supraveghere impuse și a efectuat în perioada 22.03.2019 - 20.05.2019 la Primăria municipiului Cluj-Napoca cele 60 de zile (120 de ore) de muncă în folosul comunității stabilite ca obligație prin hotărârea penală menționată mai sus.

Serviciul de Probațiune Cluj s-a adresat Judecătoriei Turda pentru a fi lămurit în privința datei de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere, 13.11.2018, conform deciziei pronunțate de Curtea de Apel Cluj, sau 15.05.2019, conform deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție și dacă se recunosc orele de muncă neremunerată în folosul comunității efectuate de către A., având în vedere că Decizia penală nr. 175/RC/15.05.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a modificat Decizia penală nr. 1323/A/din 13.11.2019 a Curții de Apel Cluj.

Curtea de Apel Cluj, analizând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarele:

În situația în care hotărârea este atacată cu apel sau cu contestație, după pronunțarea deciziei în apel sau în contestație, indiferent dacă hotărârea rămâne definitivă sau nu, instanța de apel sau instanța ierarhic superioară, prin Biroul executări penale, este obligată să trimită primei instanțe, deci instanței de executare, un extras cu privire la decizia pronunțată.

Curtea de Apel Cluj a reținut că instanța de executare este întotdeauna prima instanță, indiferent că măsurile dispuse au fost pronunțate de aceasta sau de instanțele de apel sau cea ierarhic superioară, cu alte cuvinte, indiferent dacă hotărârea pronunțată în fond a fost sau nu modificată în căile de atac.

S-a reținut că solicitarea Serviciului de Probațiune nu este o veritabilă contestație la executare, ci, în această situație, este vorba de un incident, iar nu de o împiedicare la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în cauză fiind aplicabile prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 253/2013, în care se învederează textual:

"Consilierul de probațiune este obligat să încunoștințeze de îndată judecătorul delegat cu executarea despre orice nelămurire, împiedicare ori incident survenit în cursul executării, a cărui soluționare revine, potrivit legii, judecătorului".

S-a reținut că doar dispozițiile de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere fără indicarea organului care va exercita supravegherea și a datelor la care condamnatul trebuie să se prezinte la acesta, precum și dispoziția generică de a impune condamnatului respectarea obligațiilor prevăzute la art. 93 din C. pen. sunt de natură să creeze nelămuriri cu privire la hotărârea de se execută. Incidentul din speță nu se încadrează în art. 598 lit. c) teza I din C. proc. pen., deoarece acesta vizează data de la care curge termenul de supraveghere, în situația în care decizia Curții de Apel Cluj a fost modificată în calea de atac a recursului în casație, de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, Curtea de Apel Cluj nu putea să prevadă la momentul pronunțării deciziei ivirea acestei situații, astfel încât să devină competentă material și să lămurească incidentul și dilema Serviciului de Probațiune Cluj. Incidentul Serviciului de Probațiune Cluj vizează data de la care începe să curgă termenul de supraveghere în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o nouă hotărâre, cu o nouă pedeapsă, individualizată corespunzător modalității de executare a acesteia.

Pe cale de consecință, s-a apreciat că instanța de executare este Judecătoria Turda, deoarece, așa cum se arată și la pagina 1319 din Noul C. proc. pen. comentat, Nicolae Volonciu, A. Uzlău, ș.a., "Instanța de executare este întotdeauna prima instanță, indiferent că măsurile dispuse au fost pronunțate de prima instanță sau de instanțele de apel sau cea ierarhic superioară, cu alte cuvinte, indiferent dacă hotărârea pronunțată în fond a fost sau nu modificată în căile de atac".

De altfel, Serviciul de Probațiune Cluj în mod corect s-a adresat în vederea rezolvării acestui incident Judecătoriei Turda.

Așa fiind, prin Decizia penală nr. 1499/A din data de 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda, s-a constatat conflictul negativ de competență și s-a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că revine Curții de Apel Cluj competența să soluționeze prezenta cauză, pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Turda la 31.05.2019, Serviciul de Probațiune Cluj a solicitat, în conformitate cu art. 17 alin. (1) din Legea nr. 253/2013, privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și art. 554 alin. (2) raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., lămurirea cu privire la următoarele aspecte: care este data de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere, 13.11.2018 sau 15.05.2019, precum și dacă se recunosc orele de muncă neremunerată în folosul comunității efectuate de către A., în cazul în care termenul de supraveghere de 2 ani curge de la data rămânerii definitive a Deciziei penale nr. 175/RC/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv de la data de 15.05.2019.

Înalta Curte reține că prin Sentința penală nr. 155/18.04.2018 a Judecătoriei Turda, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen. și mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

Prin Decizia penală nr. 1323/A/13.11.2018 a Curții de Apel Cluj a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 38, art. 39 alin. (2) din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate și s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 4 luni închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsa și s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 1 an și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, prevăzut de art. 92 alin. (1) din C. pen., iar în temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile.

Prin Decizia penală nr. 175/RC din 15.05.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost admis recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1323/A/2018 din 13 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, a fost casată decizia penală recurată și, în baza art. 396 alin. (5) coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru infracțiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen.

A fost menținută pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen., cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe termenul de încercare de 2 ani prevăzut de art. 92 alin. (1) din C. pen.. Au fost menținute și celelalte dispoziții ale deciziei recurate care nu contravin hotărârii.

Temeiul cererii formulate de Serviciul de Probațiune Cluj este reprezentat de dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Conform art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., "(1) Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: (...) c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; (...)".

Potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., "(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție."

Astfel cum s-a menționat anterior, prin cererea formulată, Serviciul de Probațiune Cluj a solicitat lămurirea următoarelor aspecte: data de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere (13.11.2018, conform deciziei pronunțate de Curtea de Apel Cluj sau 15.05.2019, conform deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție) și dacă se recunosc orele de muncă neremunerată în folosul comunității efectuate de către A., având în vedere că Decizia penală nr. 1323/A din 13.11.2019 a Curții de Apel Cluj a fost modificată prin Decizia penală nr. 175/RC din 15.05.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înalta Curte constată că solicitarea Serviciului de Probațiune Cluj reprezintă o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, respectiv cu privire la Decizia penală nr. 1323/A din 13.11.2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, aceasta fiind hotărârea prin care s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare și s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 2 ani.

Prin decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală (nr. 175/RC din 15.05.2019) s-a dispus achitarea inculpatul A. pentru infracțiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., a fost menținută pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen., cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 2 ani.

Prin urmare, prin decizia pronunțată de instanța supremă nu au fost aduse modificări în ceea ce privește suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (durata termenului de supraveghere, măsurile de supraveghere și obligațiile).

Este adevărat că pentru cazurile prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen., contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) (instanța de executare) sau alin. (6) (instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere) din C. proc. pen.

Însă, pentru cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., se menționează în mod expres că revine competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută, în speță aceasta fiind Curtea de Apel Cluj.

Având în vedere considerentele expuse, potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza I, alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Curții de Apel Cluj, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului de Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 07 ianuarie 2020.

GGC -NN