ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.04.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1811/2010

HOTĂRÂRE
13.04.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1811/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 117

din 13 august 2009 a Curții de Apel Bacău a fost admisă acțiunea reclamantului

Consiliul Local al Comunei Ceahlău, în contradictoriu cu Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București, în sensul că a fost anulat

procesul-verbal de constatare din 3 iunie 2008 și decizia nr. 281 din 12 august

2008 emise de pârâtă.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut că între Agenția S.A.P.A.R.D. (în

prezent Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit) în calitate de

autoritate contractantă și Consiliul Local al Comunei Ceahlău în calitate de

beneficiar s-a încheiat la data de 19 februarie 2003 contractul având ca obiect

acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 34.361.264.958 lei pentru

realizarea proiectului intitulat „Modernizare drum local DC 151, Comuna Ceahlău”.

În urma încheierii

contractului sus-menționat, Consiliul local Ceahlău a organizat licitație în

vederea atribuirii contractului de execuție de lucrări. În oferta depusă, firma

SC A.C. SA Galați a depus documentele solicitate prin dosarul de licitație,

documentele fiind verificate de experții Serviciului de Achiziții Publice al

Direcției Selectare și Contractare a Agenției SAPARD care au emis fișa de

avizare a procedurii de achiziții publice nr. 2374 din 8 august 2003 (așa cum

rezultă de la fila 144 dosar) și a fost avizat și contractul de lucrări

încheiat între Consiliul Local Ceahlău în calitate de autoritate contractantă

și SC A.C. SA Galați, contract cu valoarea de 31.240.133.558 lei. În oferta

depusă, SC A.C. SA Galați a nominalizat subcontractantul SC C.G. SRL Onești,

care urma să execute un procent de 9,34% din valoarea lucrărilor. În acest

sens, s-a încheiat contractul de subantrepriză din 31 iulie 2003, față de

procentul pe care urma să îl execute, respectiv față de faptul că nu se depășea

10%, subcontractantului SC C.G. SRL Onești nu i s-au solicitat documente care

să ateste datoriile la buget înainte de a se emite fișa de avizare a

contractului de execuție (8 august 2003). Contractantul SC A.C. SA încheie

contractul de prestație din 01 august 2003 prin care subcontractantul SC G.G. SRL

Onești se obligă să efectueze servicii de manoperă, valoarea contractului fiind

de 28.321.043.150 lei. Deși intitulat contract de prestări servicii și chiar

dacă expertul contabil concluzionează că nu se pot stabilit exact raporturile

juridice între cele două societăți, instanța reține că în realitate, SC A.C. SA

a subcontractat întreaga lucrare. Această convingere este determinată de

împrejurarea că adunând valoarea contractului de subcontractare cu valoarea

„contractului de prestație", rezultă întocmai valoarea contractului de

lucrări.

După ce s-au demarat

lucrările de execuție, dirigintele de șantier a solicitat (prin dispoziția

aflată la fila 38 dosar) modificarea unor soluții tehnice având în vedere

condițiile de amplasament, platformă îngustă, zonele în care profilul

transversal al albiei s-a modificat ca urmare a ploilor cu caracter de

calamitate.

Astfel,

s-a solicitat modificarea sistemului rutier prin înlocuirea straturilor din

mixtură bituminoasă cu straturi din piatră spartă, iar pentru execuția

lucrărilor de apărare de maluri, s-a solicitat executarea de ziduri de sprijin

din bitum care să înlocuiască zidurile din gabioane, scopul fiind realizarea

unei secțiuni de liberă scurgere mai mare. Urmare a solicitării dirigintelui de

șantier, s-a solicitat întocmirea unui memoriu tehnic, memoriu ce a fost

întocmit de SC R.C.XXI SRL Neamț, prin care s-a analizat solicitarea mai sus

expusă și modificarea soluției tehnice (filele 36-37 dosar). Memoriul tehnic

justificativ a făcut obiectul analizei unei comisii tehnice din cadrul

Consiliului Local Ceahlău, comisie care a avizat favorabil la data de 12 august

2004 modificarea soluției tehnice a structurii sistemului rutier cât și

realizarea malurilor din ziduri de sprijin.

Prin

Hotărârea nr. 44 din 12 august 2004 (fila 41 dosar) Consiliul Local al Comunei

Ceahlău a aprobat schimbarea soluției tehnice iar la data de 13 august 2004 a

solicitat Agenției SAPARD prin nota înregistrată sub nr. 10281 din 13 august 2004,

modificarea soluției tehnice. Prin raportul de verificare din 26 august 2004,

compartimentul de verificare tehnică a Agenției SAPARD își manifestă acordul cu

privire la modificarea soluției tehnice cerute, în condițiile secțiunii C9-volum

IV măsura 2.1 din Manualul de proceduri, prin același raport apreciindu-se

asupra faptului că nota explicativă este eligibilă. Eligibilitatea modificării

soluției tehnice rezultă și din fișa de verificare de la fila 40 dosar.

După

obținerea avizului din partea autorității contractante, reclamantul a solicitat

emiterea autorizației de construire pe noua soluție tehnică iar la 10

septembrie 2004 Consiliul Județean Neamț emite autorizația din 10 septembrie 2004

(fila 34 dosar).

Pe

parcursul execuției proiectului, toate lucrările au fost decontate de SC A.C. SA

Galați, contractant care a prezentat la plată facturile și situațiile de

lucrări emise de această societate, reclamantul depunând cererile de plată

însoțite de înscrisuri ce emanau de la contractant.

La

data de 15 octombrie 2004 cu ocazia terminării lucrărilor s-a încheiat

procesul-verbal de recepție a lucrărilor din 15 octombrie 2004 (fila 518

dosar), prin care a fost propusă admiterea recepției, procesului-verbal, fiind

semnat și ștampilat și de Agenția SAPARD - compartimentul verificare tehnică.

Comisia

de recepție și-a motivat propunerea de admitere a recepției prin faptul că -

lucrările executate corespund cantitativ și calitativ prevederilor

documentației tehnice cu devizele ofertă.

După

recepția lucrării, în ordine cronologică, instanța reține că în perioada 11-13

iulie 2005 și 29 iulie 2005 - 30 iulie 2005 obiectivul realizat a fost afectat

de inundații, ploi torențiale, scurgeri de pe versante, constatarea și

evaluarea pagubelor realizându-se prin procesul-verbal din 1 august 2005 (fila

519 dosar). Ulterior, Inspectoratul județean în Construcții întocmește nota,

iar SC P.D. SRL realizează expertiza tehnică din noiembrie 2005, înscrisuri prin

care se constată starea degradată a drumului, reținându-se drept cauze

inundațiile din vara anului 2005, deficiențe de execuție, dar și circulația

autovehiculelor cu încărcătură peste limitele admise. Ulterior, la data de 2

august 2006 se constată că remedierile prevăzute în expertiza tehnică nu erau

finalizate, însă se rețin efectele inundațiilor și angajamentul beneficiarului

de a executa decolmatarea rigolelor.

Prin

același înscris (fila 109) se constată existența indicatoarelor de limitare a

vitezei și tonajului și a rampelor de depozitare și încărcare a materialului

lemnos, recomandându-se ca la recepția finalizării aplicării tratamentului

bituminos verificarea să fie executată cu responsabilitate. Prin procesul-verbal

din 9 august 2006 se constată nefinalizarea lucrărilor din cauza condițiilor

meteo.

Prin

procesul-verbal din 7 septembrie 2006 se realizează recepția finală a

lucrărilor prin care se admite recepția, menționându-se că lucrările executate

corespund c

alitativ și cantitativ.

Urmare constatării unor nereguli, s-a procedat ulterior

la constituirea debitului în cuantum de 3.144.140,33 lei în sarcina Consiliului

Local al Comunei Ceahlău.

Instanța de fond a constatat că, sub aspect formal,

procesul-verbal de constatare este întocmit cu încălcarea art. 2 din H.G. nr. 1306/2007.

Recuperarea

creanțelor este, potrivit textului, precedată de constatarea debitului,

constatare ce se realizează în condițiile art. 2.

S-a

reținut în cauză că echipa de control a efectuat controlul la sediul pârâtei,

controlul fiind unul documentar. Deși în adresele emise anterior întocmirii

procesului-verbal de constatare, pârâta a comunicat că este necesară efectuarea

unei expertize de specialitate (chiar arată că s-a demarat procedura pentru

încheierea unui contract în acest sens relevantă fiind adresa de la filele

150-152 dosar) prin actul de control se constată că reclamantul datorează

întreaga sumă de care a beneficiat prin contractul de finanțare. De remarcat

este împrejurarea că nu au intervenit elemente noi între luna ianuarie 2008

(adresa către OLAF) și luna mai (când are loc controlul documentar) și că atât

la baza emiterii adresei din ianuarie cât și la baza emiterii procesului-verbal

de constatare au stat aceleași înscrisuri, respectiv raportul final al cazului

și nota transmisă de DLAF. Mai mult, se reține că în procedura de constatare

potrivit art. 2 alin. (2) H.G. nr. 1306/2007 echipa nominalizată trebuia să

comunice reclamantului data declanșării controlului dându-i, în aplicarea alin.

(8) al art. 2, posibilitatea să formuleze observații. Totodată, se reține că

solicitarea de date, informații, conform alin. (7) al art. 2, se impunea, în

condițiile în care chiar pârâta prin adresele anterioare a opinat în sensul

respectării de către reclamant a dispozițiilor contractuale și legale.

Sub

aspect formal instanța reține din analiza contractului că singura situație în

care autoritatea contractantă dispune rezilierea, este cea prevăzută la art. 11

alin. (1).

În

ce privește fondul actului de constatare, instanța reține că în mod greșit s-a

reținut în fapt că reclamantul ar fi executat lucrări pe o soluție modificată

înainte de a primi acceptul pârâtei cu privire la noua soluție tehnică.

Înscrisurile depuse de reclamant (respectiv dispoziția de șantier - fila 38,

memoriul tehnic - fila 36, raportul de verificare - fila 39, fișa de verificare

- fila 40, hotărârile consiliului local - filele 41, 42, autorizația din 10

septembrie 2004) fac dovada că modificarea structurii rutiere a fost necesară

și a fost aprobată de către Agenția SAPARD, situație confirmată chiar de pârâtă

la fila 150 dosar.

În

ce privește decizia de soluționare a contestației sub aspectul soluției

tehnice, instanța reține ca în considerentele deciziei nu se regăsesc motivele

pentru care au fost înlăturate apărările reclamantului cu privire la acest

aspect.

Cu privire la

deficiențele calitative ale obiectivului realizat, instanța constată că

reținerea din procesul-verbal de constatare este contrară înscrisurilor

întocmite pe parcursul derulării contractului. Astfel, atât prin

procesul-verbal de recepție preliminară cât și prin procesul-verbal de recepție

finală comisia a propus recepția lucrării apreciind că lucrările corespund

cantitativ și calitativ și că respectă proiectul. Câtă vreme chiar pârâta a

semnat prin reprezentanții săi înscrisurile mai sus arătate, înscrisuri ce au

fost întocmite la fața locului și care se coroborează cu concluziile expertului

dar și cu adresele emise de pârâtă în perioada anterioară emiterii

procesului-verbal de constatare, instanța a apreciat că reținerea echipei de

control nu este justificată. Mai mult, câtă vreme pârâta comunica OLAF în

ianuarie 2008 că în documentele din dosarele cererilor de plată există buletine

de analize pentru betonul realizat și certificate de calitate, comunicând

totodată că deficiențele constatate au fost remediate, a reține în luna mai că

lucrările nu corespund calitativ, fără a fi prelevate probe științifice și fără

a se efectua o expertiză a cărei necesitate a invocat-o chiar pârâta, apare ca

fiind nelegal.

Ultimul

aspect reținut în actul de control, aspect ce comportă mai multe discuții, este

acela că SC A.C. SA a subcontractat întreaga lucrare către SC C.G. Onești.

Instanța reține că,

într-adevăr, întreaga lucrare a fost subcontractată deși contractantul potrivit

art. 7 din formularul G3 - ACP 3.12 (fila 430) nu putea subcontracta

fără autorizarea prealabilă scrisă a autorității

contractante.

Procedând în maniera

mai sus arătată, dat fiind faptul că subcontractantul trebuia să execute doar

un procent de 9,34% (condiție fără de care la încheierea contractului nu le-a ținut

a îndeplini condițiile de eligibilitate aplicabile contractantului),

suspiciunile de fraudă invocate de organismele europene apar ca

fiind întemeiate .

Esențial

însă în cauza de față este că lucrarea era deja executată de subcontractant la

data când a fost descoperită subcontractarea.

Având

în vedere că părțile au făcut apărări cu privire la durata contractului,

instanța reține că noțiunile de „durată de execuție a proiectului" este

diferită de durata de valabilitate a contractului. Astfel, la art. 2 alin. (2)

al contractului de finanțare s-a prevăzut că durată de execuție – de 12 luni,

însă durata de valabilitate cuprinde perioada de execuție a proiectului la care

se adaugă 5 ani. Prin art. 17 alin. (3) (reținut în actele contestate) s-a

precizat că în cazul încălcării de către beneficiar a contractului, autoritatea

contractantă (de data aceasta APDRP - fosta SPARD) va înceta executarea

contractului și nu valabilitatea contractului.

Invocarea

de către pârâtă a jurisprudenței altor instanțe nu poate fi reținută, câtă

vreme circumstanțele cauzei de față sunt total diferite în raport de cauzele ce

au făcut obiectul altor judecăți. Mai mult, atitudinea inconsecvență a pârâtei

generată tocmai de manifestarea unor opinii contrare dar și de emiterea unor

înscrisuri vădit contrare actelor contestate în cauza de față, este de natură a

întări convingerea instanței cu privire la nelegalitatea actelor contestate.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare

Rurală și Pescuit, solicitând modificarea ei în tot, în sensul respingerii

acțiunii formulate de reclamant ca nefondată.

A

fost invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în

dezvoltarea căruia s-a făcut referire, în esență, la următoarele aspecte de

nelegalitate a hotărârii atacate:

1.

Concluzia instanței de fond în sensul că, sub aspect formal, procesul-verbal de

constatare este întocmit cu încălcarea art. 2 din H.G. nr. 1306/2007 este

greșită.

În

speța de față, controlul echipei de expertiză din cadrul Agenției de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a declanșat în urma sesizării acestei

autorități de către Departamentul de Luptă Antifraudă, prin Nota nr. 7/586/2006,

cât și de către O.L.A.E. (ambele organisme cu atribuții de control în ceea ce

privește derularea fondurilor comunitare) prin adresa nr. 8/06 770 din 14

august 2007, care au constatat grave încălcări ale contractului de finanțare.

Or,

în raport cu prevederile art. 2 alin. (13) din H.G. nr. 1306/2007, într-o atare

situație, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare și a

cofinanțării aferente va proceda la stabilirea și individualizarea obligațiilor

de plată și emiterea titlului de creanță, rubricile din procesul-verbal de

constatare urmând a fi completate în conformitate cu cele constatate prin actul

DLAF.

În

conformitate cu prevederile art. 2 lit. f) art. 3 alin. (2) lit. a) din O.G. nr.

79/2003 și art. 2, 3, 8 alin. (3) din H.G. nr. 1306/2007, procesul-verbal

încheiat în data de 26 mai 2008 reprezintă titlul de creanță emis de Agenție,

prin care s-a constituit în sarcina beneficiarului un debit de 3.144.140,33

lei, reprezentând contravaloarea contractului de lucrări.

2.

Decizia nr. 14907617 din 12 august 2008 prin care a fost soluționată

contestația reclamantului nu este nulă de drept, fiind emisă de către o altă

entitate decât directorul general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală

și Pescuit București, respectiv de către o Comisie de soluționare a contestației

alcătuită din 3 experți de specialitate, alții decât cei care au participat la

întocmirea procesului-verbal contestat.

3.

Deși s-a reținut în mod corect că prin procesul-verbal din 9 august 2006 s-a constatat

nefinalizarea lucrărilor de remediere, această împrejurare nu a fost avută în

vedere la pronunțarea soluției în cauză, instanța omițând să observe și

existența rapoartelor de control din 13 iunie 2006 și 21 august 2006, care

atestă efectuarea controalelor pe teren.

Întrucât

la aceste controale DLAF și OLAF au constatat grave încălcări ale contractului

de finanțare, s-a recomandat Agenției de Plăți declararea proiectului neeligibil

și, pe cale de consecință, recuperarea întregii sume decontate către Consiliul

Local Ceahlău.

Neregulile

constatate au vizat, în esență, importante deficiențe în construcție și

materiale utilizate pentru proiect, discrepanțele dintre ceea ce se presupunea a

fi construit și ceea ce s-a construit (existând în aceste liste întocmite în

detaliu cu deficiențele drumului), efectuarea proiectului original de un inginer

asociat angajat de Consiliul Județean, încălcarea prevederilor contractuale în

ceea ce privește subcontractarea.

Aceste

controale în teren, susține recurenta, s-au făcut cu respectarea dispozițiilor

legale privind desfășurarea activității de implementare a programului SAPARD

(Legea nr. 316/2001 și O.G. nr. 79/2003), norme care prevăd că eligibilitatea

cheltuielilor este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei de

valabilitate a contractului de finanțare, care cuprinde perioada de execuție a

proiectului (maxim 2 ani), la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare,

conform art. 2 din contractul de finanțare, iar soluția pronunțată este

contrară respectivelor constatări, reținute ca atare și de instanța de fond.

Recursul

este fondat.

Examinând

actele dosarului, hotărârea atacată și criticile ce i-au fost aduse, prin

prisma dispozițiilor legale incidente în materia supusă controlului judiciar,

Înalta Curte reține că subzistă în speță motivul de nelegalitate prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ., pentru argumentele ce succed.

Între

Agenția SAPARD, în calitate de autoritate contractantă și Consiliul Local al

comunei Ceahlău în calitate de beneficiar, la data de 19 februarie 2003 s-a

încheiat un contract de finanțare având ca obiect acordarea ajutorului

financiar nerambursabil în cuantum de 34.361.264.958 lei pentru proiectul

intitulat „Modernizare drum local DC 151, Comuna Ceahlău”.

Contractul

de finanțare s-a încheiat în baza Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea

Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia

Comunităților Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, stabilind

cadrul administrativ, legal și tehnic de implementare a programului SAPARD,

adoptat prin reglementarea C.E nr. 1.268/1999 privind suportul Comunității

pentru măsurile de preaderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale în

țările candidate din centrul și estul Europei în perioada de preaderare .

Dispozițiile

legale privind desfășurarea activității de implementare a Programului SAPRD prevăd

că eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificării pe tot parcursul duratei

de valabilitate a contractului, care include perioada de execuție a proiectului

(maxim 2 ani) și o perioadă de monitorizare de 5 ani, așa cum s-a specificat și

în art. 2 din contractul-cadru de finanțare.

Urmare

controlului pe teren și documentar efectuat pe tot parcursul implementării

proiectului de către experții Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și

Pescuit și CRPDRP Iași, precum și a Notei de informare din 26 februarie 2007

emisă de Guvernul României – Departamentul pentru Luptă Antifraudă, prin care

recurenta a fost informată că au fost constatate o serie de nereguli, s-a

procedat la constituirea debitului în cuantum de 3144140,33 lei în sarcina

Consiliului Local Ceahlău, reținându-se nerespectarea dispozițiilor din

contractul de finanțare, Anexa 1 – Prevederi Generale, pct. 1 alin. (1) și (2),

art. 17, pct. 1-5, Anexa 4 – Manualul de instrucțiuni privind achizițiile

publice de lucrări pentru beneficiarii publici.

Controlul

echipei de experți din cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și

Pescuit s-a declanșat în urma sesizării acestei autorități de către DLAF, prin

Nota nr. 7/586/2006 și OLAF, prin adresa nr. D/06770 din 14 august 2007, ambele

organisme de control în ceea ce privește derularea fondurilor comunitare constatând

grave încălcări ale contractului de finanțare.

Potrivit

art. 2 alin. (13) din H.G. nr. 1306/2007, în cazul actului de control transmis

de DLAF, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare și a

cofinanțării aferente va proceda la stabilirea și individualizarea obligațiilor

de plată și emiterea titlului de creanță, rubricile din procesul-verbal de

constatare urmând a fi completate în conformitate cu cele constatate prin actul

DLAF.

Ca

atare, prima instanță a reținut în mod greșit că procesul-verbal de constatare

este întocmit, sub aspect formal, cu încălcarea art. 2 din H.G. nr. 1306/2007,

motivat de faptul că echipa de control a autorității contractante ar fi efectuat

doar un control documentar și ar fi nesocotit obligația de comunicare a datei

declanșării controlului, cu acordarea posibilității de a formula observații.

Procesul-verbal

de constatare încheiat la 26 mai 2008, pe baza constatărilor DLAF reprezintă

titlul de creanță emis de Agenție, prin care s-a constituit în sarcina

beneficiarului un debit de 3.144.140,33 lei, conform art. 2 lit. f) și art. 3 alin.

(2) lit. a) din O.G. nr. 79/2003, corelate cu cele ale art. 2, 3 și 8 alin. (3)

din H.G. nr. 1306/2007.

Potrivit

art. 4 alin. (1) din Secțiunea B a Legii nr. 554/2001, cheltuiala este

eligibilă numai în condițiile în care aceasta respectă atât dispozițiile

Acordului Multianual de finanțare, cât și regulile existente în legislația națională

cu privire la eligibilitatea cheltuielilor.

Finanțarea

nerambursabilă se acordă beneficiarului în termenii și condițiile stabilite în

contractul de finanțare, cheltuielile fiind eligibile numai dacă se respectă

întocmai acești termeni și condiții.

Or,

în speță, OLAF a constatat că drumul construit nu este acela contractat și

agreat inițial, niciunul din documentele aflate la dosarul cererii de finanțare

neatestând aprobarea schimbării parametrilor fundamentali ai drumului - lungime,

lățime, traseu, clasă de încadrare - care au fost definiți în cererea de

finanțare, fiind obligatorie respectarea lor până la finalizarea execuției

proiectului.

S-a

constatat, de asemenea, că proiectul a fost modificat la data de 17 octombrie

2007, construcția conform noului proiect fiind începută însă anterior, iar SC A.C.

SA Galați a prezentat documente false referitoare la îndeplinirea condițiilor

de eligibilitate sau inexacte referitoare la realitatea executării lucrărilor

de către această firmă, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri nerambursabile

SAPARD pentru decontarea lucrărilor de construcții.

Au

fost prezentate documente false și în ceea ce privește realitatea executării

lucrărilor de către constructorul adjudecător și respectarea procentului de

subcontractare de către subcontractor, prin decontarea nelegală a cheltuielilor

aferente din fondurile nerambursabile SAPARD fiind favorizată o implementare

proastă a proiectului menționat.

În

conformitate cu dispozițiile art. 7 – Subcontractarea din „Condițiile generale

pentru contractele de lucrări”, pentru a putea proceda la subcontractarea unei

părți a contractului de execuție lucrări, ofertantul câștigător - SC A.C. SA

Galați trebuia să fi avut acordul scris al autorității contractante, iar subcontractantul

SC „C.G. SRL Onești trebuia să fi îndeplinit aceleași criterii de eligibilitate

aplicabile contractantului. Totodată, conform art. 4.2 din Instrucțiunile

pentru ofertanți, ofertantul câștigător nu avea dreptul de a subcontracta mai

mult de 30% din volumul de lucrări stabilit prin contract, condiție

neîndeplinită în speță, acesta subcontractând lucrările în procent de 100%.

Această

împrejurare a fost reținută ca atare și de prima instanță, concluzionându-se

însă în mod greșit că singura sancțiune ce ar putea fi aplicată atunci când lucrările

nu sunt definitivate constă în întreruperea contractului de executare,

prevăzută, de altfel prin norme cu caracter relativ, iar nu aceea de încetare a

contractului de finanțare.

Nu

au fost avute în vedere nici celelalte deficiențe constatate de OLAF, anterior

redate, ca dealtfel nici cele privind lucrările de construcție și materialele

utilizate pentru proiect, etc., lipsită de eficiență fiind, raportat la soluția

adoptată de judecătorul fondului, constatarea acestuia privind nefinalizarea

lucrărilor de remediere și atestată prin procesul-verbal din 9 august 2006.

Față

de cele expuse, reținând că soluția pronunțată de judecătorul fondului este

contrară dispozițiilor legale incidente în materie și probatoriului administrat

în cauză, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1), corela cu art. 304 pct. 9

sensul respingerii acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată.

Admite recursul

declarat de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit împotriva

sentinței civile nr. 117 din 13 august 2009 a Curții de Apel Bacău – Secția de

contencios administrativ și fiscal.

Modifică în tot

sentința atacată în sensul că respinge în fond ca neîntemeiată acțiunea reclamantului

Consiliul Local al Comunei Ceahlău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 aprilie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-06-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2317/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 8 din 21 ianuarie 2008, a respins ca inadmisibilă ac
ÎCCJ 2008-11-20
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4250/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 95 din 19 aprilie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă acțiunea formulată
ÎCCJ 2011-09-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4423/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 305 din 20 septembrie 2010, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a res
ÎCCJ 2014-11-19
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4411/2014
și fiscal, prin sentința nr. 90 din 05 martie 2012, a respins cererea de suspendare a procesului-verbal de constatare din 12 noiembrie 2010. b) Aceeași instanță, prin sentința nr. 200 din 02 iulie 2013, a admis acțiunea reclamantului, și, î
ÎCCJ 2008-11-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4397/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 93 din 19 aprilie 2008, a admis acțiunea formulată de reclamantu
Sursă