ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1811/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1811/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 117
din 13 august 2009 a Curții de Apel Bacău a fost admisă acțiunea reclamantului
Consiliul Local al Comunei Ceahlău, în contradictoriu cu Agenția de Plăți
pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București, în sensul că a fost anulat
procesul-verbal de constatare din 3 iunie 2008 și decizia nr. 281 din 12 august
2008 emise de pârâtă.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut că între Agenția S.A.P.A.R.D. (în
prezent Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit) în calitate de
autoritate contractantă și Consiliul Local al Comunei Ceahlău în calitate de
beneficiar s-a încheiat la data de 19 februarie 2003 contractul având ca obiect
acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 34.361.264.958 lei pentru
realizarea proiectului intitulat „Modernizare drum local DC 151, Comuna Ceahlău”.
În urma încheierii
contractului sus-menționat, Consiliul local Ceahlău a organizat licitație în
vederea atribuirii contractului de execuție de lucrări. În oferta depusă, firma
SC A.C. SA Galați a depus documentele solicitate prin dosarul de licitație,
documentele fiind verificate de experții Serviciului de Achiziții Publice al
Direcției Selectare și Contractare a Agenției SAPARD care au emis fișa de
avizare a procedurii de achiziții publice nr. 2374 din 8 august 2003 (așa cum
rezultă de la fila 144 dosar) și a fost avizat și contractul de lucrări
încheiat între Consiliul Local Ceahlău în calitate de autoritate contractantă
și SC A.C. SA Galați, contract cu valoarea de 31.240.133.558 lei. În oferta
depusă, SC A.C. SA Galați a nominalizat subcontractantul SC C.G. SRL Onești,
care urma să execute un procent de 9,34% din valoarea lucrărilor. În acest
sens, s-a încheiat contractul de subantrepriză din 31 iulie 2003, față de
procentul pe care urma să îl execute, respectiv față de faptul că nu se depășea
10%, subcontractantului SC C.G. SRL Onești nu i s-au solicitat documente care
să ateste datoriile la buget înainte de a se emite fișa de avizare a
contractului de execuție (8 august 2003). Contractantul SC A.C. SA încheie
contractul de prestație din 01 august 2003 prin care subcontractantul SC G.G. SRL
Onești se obligă să efectueze servicii de manoperă, valoarea contractului fiind
de 28.321.043.150 lei. Deși intitulat contract de prestări servicii și chiar
dacă expertul contabil concluzionează că nu se pot stabilit exact raporturile
juridice între cele două societăți, instanța reține că în realitate, SC A.C. SA
a subcontractat întreaga lucrare. Această convingere este determinată de
împrejurarea că adunând valoarea contractului de subcontractare cu valoarea
„contractului de prestație", rezultă întocmai valoarea contractului de
lucrări.
După ce s-au demarat
lucrările de execuție, dirigintele de șantier a solicitat (prin dispoziția
aflată la fila 38 dosar) modificarea unor soluții tehnice având în vedere
condițiile de amplasament, platformă îngustă, zonele în care profilul
transversal al albiei s-a modificat ca urmare a ploilor cu caracter de
calamitate.
Astfel,
s-a solicitat modificarea sistemului rutier prin înlocuirea straturilor din
mixtură bituminoasă cu straturi din piatră spartă, iar pentru execuția
lucrărilor de apărare de maluri, s-a solicitat executarea de ziduri de sprijin
din bitum care să înlocuiască zidurile din gabioane, scopul fiind realizarea
unei secțiuni de liberă scurgere mai mare. Urmare a solicitării dirigintelui de
șantier, s-a solicitat întocmirea unui memoriu tehnic, memoriu ce a fost
întocmit de SC R.C.XXI SRL Neamț, prin care s-a analizat solicitarea mai sus
expusă și modificarea soluției tehnice (filele 36-37 dosar). Memoriul tehnic
justificativ a făcut obiectul analizei unei comisii tehnice din cadrul
Consiliului Local Ceahlău, comisie care a avizat favorabil la data de 12 august
2004 modificarea soluției tehnice a structurii sistemului rutier cât și
realizarea malurilor din ziduri de sprijin.
Prin
Hotărârea nr. 44 din 12 august 2004 (fila 41 dosar) Consiliul Local al Comunei
Ceahlău a aprobat schimbarea soluției tehnice iar la data de 13 august 2004 a
solicitat Agenției SAPARD prin nota înregistrată sub nr. 10281 din 13 august 2004,
modificarea soluției tehnice. Prin raportul de verificare din 26 august 2004,
compartimentul de verificare tehnică a Agenției SAPARD își manifestă acordul cu
privire la modificarea soluției tehnice cerute, în condițiile secțiunii C9-volum
IV măsura 2.1 din Manualul de proceduri, prin același raport apreciindu-se
asupra faptului că nota explicativă este eligibilă. Eligibilitatea modificării
soluției tehnice rezultă și din fișa de verificare de la fila 40 dosar.
După
obținerea avizului din partea autorității contractante, reclamantul a solicitat
emiterea autorizației de construire pe noua soluție tehnică iar la 10
septembrie 2004 Consiliul Județean Neamț emite autorizația din 10 septembrie 2004
(fila 34 dosar).
Pe
parcursul execuției proiectului, toate lucrările au fost decontate de SC A.C. SA
Galați, contractant care a prezentat la plată facturile și situațiile de
lucrări emise de această societate, reclamantul depunând cererile de plată
însoțite de înscrisuri ce emanau de la contractant.
La
data de 15 octombrie 2004 cu ocazia terminării lucrărilor s-a încheiat
procesul-verbal de recepție a lucrărilor din 15 octombrie 2004 (fila 518
dosar), prin care a fost propusă admiterea recepției, procesului-verbal, fiind
semnat și ștampilat și de Agenția SAPARD - compartimentul verificare tehnică.
Comisia
de recepție și-a motivat propunerea de admitere a recepției prin faptul că -
lucrările executate corespund cantitativ și calitativ prevederilor
documentației tehnice cu devizele ofertă.
După
recepția lucrării, în ordine cronologică, instanța reține că în perioada 11-13
iulie 2005 și 29 iulie 2005 - 30 iulie 2005 obiectivul realizat a fost afectat
de inundații, ploi torențiale, scurgeri de pe versante, constatarea și
evaluarea pagubelor realizându-se prin procesul-verbal din 1 august 2005 (fila
519 dosar). Ulterior, Inspectoratul județean în Construcții întocmește nota,
iar SC P.D. SRL realizează expertiza tehnică din noiembrie 2005, înscrisuri prin
care se constată starea degradată a drumului, reținându-se drept cauze
inundațiile din vara anului 2005, deficiențe de execuție, dar și circulația
autovehiculelor cu încărcătură peste limitele admise. Ulterior, la data de 2
august 2006 se constată că remedierile prevăzute în expertiza tehnică nu erau
finalizate, însă se rețin efectele inundațiilor și angajamentul beneficiarului
de a executa decolmatarea rigolelor.
Prin
același înscris (fila 109) se constată existența indicatoarelor de limitare a
vitezei și tonajului și a rampelor de depozitare și încărcare a materialului
lemnos, recomandându-se ca la recepția finalizării aplicării tratamentului
bituminos verificarea să fie executată cu responsabilitate. Prin procesul-verbal
din 9 august 2006 se constată nefinalizarea lucrărilor din cauza condițiilor
meteo.
Prin
procesul-verbal din 7 septembrie 2006 se realizează recepția finală a
lucrărilor prin care se admite recepția, menționându-se că lucrările executate
corespund c
alitativ și cantitativ.
Urmare constatării unor nereguli, s-a procedat ulterior
la constituirea debitului în cuantum de 3.144.140,33 lei în sarcina Consiliului
Local al Comunei Ceahlău.
Instanța de fond a constatat că, sub aspect formal,
procesul-verbal de constatare este întocmit cu încălcarea art. 2 din H.G. nr. 1306/2007.
Recuperarea
creanțelor este, potrivit textului, precedată de constatarea debitului,
constatare ce se realizează în condițiile art. 2.
S-a
reținut în cauză că echipa de control a efectuat controlul la sediul pârâtei,
controlul fiind unul documentar. Deși în adresele emise anterior întocmirii
procesului-verbal de constatare, pârâta a comunicat că este necesară efectuarea
unei expertize de specialitate (chiar arată că s-a demarat procedura pentru
încheierea unui contract în acest sens relevantă fiind adresa de la filele
150-152 dosar) prin actul de control se constată că reclamantul datorează
întreaga sumă de care a beneficiat prin contractul de finanțare. De remarcat
este împrejurarea că nu au intervenit elemente noi între luna ianuarie 2008
(adresa către OLAF) și luna mai (când are loc controlul documentar) și că atât
la baza emiterii adresei din ianuarie cât și la baza emiterii procesului-verbal
de constatare au stat aceleași înscrisuri, respectiv raportul final al cazului
și nota transmisă de DLAF. Mai mult, se reține că în procedura de constatare
potrivit art. 2 alin. (2) H.G. nr. 1306/2007 echipa nominalizată trebuia să
comunice reclamantului data declanșării controlului dându-i, în aplicarea alin.
(8) al art. 2, posibilitatea să formuleze observații. Totodată, se reține că
solicitarea de date, informații, conform alin. (7) al art. 2, se impunea, în
condițiile în care chiar pârâta prin adresele anterioare a opinat în sensul
respectării de către reclamant a dispozițiilor contractuale și legale.
Sub
aspect formal instanța reține din analiza contractului că singura situație în
care autoritatea contractantă dispune rezilierea, este cea prevăzută la art. 11
alin. (1).
În
ce privește fondul actului de constatare, instanța reține că în mod greșit s-a
reținut în fapt că reclamantul ar fi executat lucrări pe o soluție modificată
înainte de a primi acceptul pârâtei cu privire la noua soluție tehnică.
Înscrisurile depuse de reclamant (respectiv dispoziția de șantier - fila 38,
memoriul tehnic - fila 36, raportul de verificare - fila 39, fișa de verificare
- fila 40, hotărârile consiliului local - filele 41, 42, autorizația din 10
septembrie 2004) fac dovada că modificarea structurii rutiere a fost necesară
și a fost aprobată de către Agenția SAPARD, situație confirmată chiar de pârâtă
la fila 150 dosar.
În
ce privește decizia de soluționare a contestației sub aspectul soluției
tehnice, instanța reține ca în considerentele deciziei nu se regăsesc motivele
pentru care au fost înlăturate apărările reclamantului cu privire la acest
aspect.
Cu privire la
deficiențele calitative ale obiectivului realizat, instanța constată că
reținerea din procesul-verbal de constatare este contrară înscrisurilor
întocmite pe parcursul derulării contractului. Astfel, atât prin
procesul-verbal de recepție preliminară cât și prin procesul-verbal de recepție
finală comisia a propus recepția lucrării apreciind că lucrările corespund
cantitativ și calitativ și că respectă proiectul. Câtă vreme chiar pârâta a
semnat prin reprezentanții săi înscrisurile mai sus arătate, înscrisuri ce au
fost întocmite la fața locului și care se coroborează cu concluziile expertului
dar și cu adresele emise de pârâtă în perioada anterioară emiterii
procesului-verbal de constatare, instanța a apreciat că reținerea echipei de
control nu este justificată. Mai mult, câtă vreme pârâta comunica OLAF în
ianuarie 2008 că în documentele din dosarele cererilor de plată există buletine
de analize pentru betonul realizat și certificate de calitate, comunicând
totodată că deficiențele constatate au fost remediate, a reține în luna mai că
lucrările nu corespund calitativ, fără a fi prelevate probe științifice și fără
a se efectua o expertiză a cărei necesitate a invocat-o chiar pârâta, apare ca
fiind nelegal.
Ultimul
aspect reținut în actul de control, aspect ce comportă mai multe discuții, este
acela că SC A.C. SA a subcontractat întreaga lucrare către SC C.G. Onești.
Instanța reține că,
într-adevăr, întreaga lucrare a fost subcontractată deși contractantul potrivit
art. 7 din formularul G3 - ACP 3.12 (fila 430) nu putea subcontracta
fără autorizarea prealabilă scrisă a autorității
contractante.
Procedând în maniera
mai sus arătată, dat fiind faptul că subcontractantul trebuia să execute doar
un procent de 9,34% (condiție fără de care la încheierea contractului nu le-a ținut
a îndeplini condițiile de eligibilitate aplicabile contractantului),
suspiciunile de fraudă invocate de organismele europene apar ca
fiind întemeiate .
Esențial
însă în cauza de față este că lucrarea era deja executată de subcontractant la
data când a fost descoperită subcontractarea.
Având
în vedere că părțile au făcut apărări cu privire la durata contractului,
instanța reține că noțiunile de „durată de execuție a proiectului" este
diferită de durata de valabilitate a contractului. Astfel, la art. 2 alin. (2)
al contractului de finanțare s-a prevăzut că durată de execuție – de 12 luni,
însă durata de valabilitate cuprinde perioada de execuție a proiectului la care
se adaugă 5 ani. Prin art. 17 alin. (3) (reținut în actele contestate) s-a
precizat că în cazul încălcării de către beneficiar a contractului, autoritatea
contractantă (de data aceasta APDRP - fosta SPARD) va înceta executarea
contractului și nu valabilitatea contractului.
Invocarea
de către pârâtă a jurisprudenței altor instanțe nu poate fi reținută, câtă
vreme circumstanțele cauzei de față sunt total diferite în raport de cauzele ce
au făcut obiectul altor judecăți. Mai mult, atitudinea inconsecvență a pârâtei
generată tocmai de manifestarea unor opinii contrare dar și de emiterea unor
înscrisuri vădit contrare actelor contestate în cauza de față, este de natură a
întări convingerea instanței cu privire la nelegalitatea actelor contestate.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare
Rurală și Pescuit, solicitând modificarea ei în tot, în sensul respingerii
acțiunii formulate de reclamant ca nefondată.
A
fost invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în
dezvoltarea căruia s-a făcut referire, în esență, la următoarele aspecte de
nelegalitate a hotărârii atacate:
1.
Concluzia instanței de fond în sensul că, sub aspect formal, procesul-verbal de
constatare este întocmit cu încălcarea art. 2 din H.G. nr. 1306/2007 este
greșită.
În
speța de față, controlul echipei de expertiză din cadrul Agenției de Plăți
pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a declanșat în urma sesizării acestei
autorități de către Departamentul de Luptă Antifraudă, prin Nota nr. 7/586/2006,
cât și de către O.L.A.E. (ambele organisme cu atribuții de control în ceea ce
privește derularea fondurilor comunitare) prin adresa nr. 8/06 770 din 14
august 2007, care au constatat grave încălcări ale contractului de finanțare.
Or,
în raport cu prevederile art. 2 alin. (13) din H.G. nr. 1306/2007, într-o atare
situație, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare și a
cofinanțării aferente va proceda la stabilirea și individualizarea obligațiilor
de plată și emiterea titlului de creanță, rubricile din procesul-verbal de
constatare urmând a fi completate în conformitate cu cele constatate prin actul
DLAF.
În
conformitate cu prevederile art. 2 lit. f) art. 3 alin. (2) lit. a) din O.G. nr.
79/2003 și art. 2, 3, 8 alin. (3) din H.G. nr. 1306/2007, procesul-verbal
încheiat în data de 26 mai 2008 reprezintă titlul de creanță emis de Agenție,
prin care s-a constituit în sarcina beneficiarului un debit de 3.144.140,33
lei, reprezentând contravaloarea contractului de lucrări.
2.
Decizia nr. 14907617 din 12 august 2008 prin care a fost soluționată
contestația reclamantului nu este nulă de drept, fiind emisă de către o altă
entitate decât directorul general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală
și Pescuit București, respectiv de către o Comisie de soluționare a contestației
alcătuită din 3 experți de specialitate, alții decât cei care au participat la
întocmirea procesului-verbal contestat.
3.
Deși s-a reținut în mod corect că prin procesul-verbal din 9 august 2006 s-a constatat
nefinalizarea lucrărilor de remediere, această împrejurare nu a fost avută în
vedere la pronunțarea soluției în cauză, instanța omițând să observe și
existența rapoartelor de control din 13 iunie 2006 și 21 august 2006, care
atestă efectuarea controalelor pe teren.
Întrucât
la aceste controale DLAF și OLAF au constatat grave încălcări ale contractului
de finanțare, s-a recomandat Agenției de Plăți declararea proiectului neeligibil
și, pe cale de consecință, recuperarea întregii sume decontate către Consiliul
Local Ceahlău.
Neregulile
constatate au vizat, în esență, importante deficiențe în construcție și
materiale utilizate pentru proiect, discrepanțele dintre ceea ce se presupunea a
fi construit și ceea ce s-a construit (existând în aceste liste întocmite în
detaliu cu deficiențele drumului), efectuarea proiectului original de un inginer
asociat angajat de Consiliul Județean, încălcarea prevederilor contractuale în
ceea ce privește subcontractarea.
Aceste
controale în teren, susține recurenta, s-au făcut cu respectarea dispozițiilor
legale privind desfășurarea activității de implementare a programului SAPARD
(Legea nr. 316/2001 și O.G. nr. 79/2003), norme care prevăd că eligibilitatea
cheltuielilor este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei de
valabilitate a contractului de finanțare, care cuprinde perioada de execuție a
proiectului (maxim 2 ani), la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare,
conform art. 2 din contractul de finanțare, iar soluția pronunțată este
contrară respectivelor constatări, reținute ca atare și de instanța de fond.
Recursul
este fondat.
Examinând
actele dosarului, hotărârea atacată și criticile ce i-au fost aduse, prin
prisma dispozițiilor legale incidente în materia supusă controlului judiciar,
Înalta Curte reține că subzistă în speță motivul de nelegalitate prevăzut de art.
304 pct. 9 C. proc. civ., pentru argumentele ce succed.
Între
Agenția SAPARD, în calitate de autoritate contractantă și Consiliul Local al
comunei Ceahlău în calitate de beneficiar, la data de 19 februarie 2003 s-a
încheiat un contract de finanțare având ca obiect acordarea ajutorului
financiar nerambursabil în cuantum de 34.361.264.958 lei pentru proiectul
intitulat „Modernizare drum local DC 151, Comuna Ceahlău”.
Contractul
de finanțare s-a încheiat în baza Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea
Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia
Comunităților Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, stabilind
cadrul administrativ, legal și tehnic de implementare a programului SAPARD,
adoptat prin reglementarea C.E nr. 1.268/1999 privind suportul Comunității
pentru măsurile de preaderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale în
țările candidate din centrul și estul Europei în perioada de preaderare .
Dispozițiile
legale privind desfășurarea activității de implementare a Programului SAPRD prevăd
că eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificării pe tot parcursul duratei
de valabilitate a contractului, care include perioada de execuție a proiectului
(maxim 2 ani) și o perioadă de monitorizare de 5 ani, așa cum s-a specificat și
în art. 2 din contractul-cadru de finanțare.
Urmare
controlului pe teren și documentar efectuat pe tot parcursul implementării
proiectului de către experții Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și
Pescuit și CRPDRP Iași, precum și a Notei de informare din 26 februarie 2007
emisă de Guvernul României – Departamentul pentru Luptă Antifraudă, prin care
recurenta a fost informată că au fost constatate o serie de nereguli, s-a
procedat la constituirea debitului în cuantum de 3144140,33 lei în sarcina
Consiliului Local Ceahlău, reținându-se nerespectarea dispozițiilor din
contractul de finanțare, Anexa 1 – Prevederi Generale, pct. 1 alin. (1) și (2),
art. 17, pct. 1-5, Anexa 4 – Manualul de instrucțiuni privind achizițiile
publice de lucrări pentru beneficiarii publici.
Controlul
echipei de experți din cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și
Pescuit s-a declanșat în urma sesizării acestei autorități de către DLAF, prin
Nota nr. 7/586/2006 și OLAF, prin adresa nr. D/06770 din 14 august 2007, ambele
organisme de control în ceea ce privește derularea fondurilor comunitare constatând
grave încălcări ale contractului de finanțare.
Potrivit
art. 2 alin. (13) din H.G. nr. 1306/2007, în cazul actului de control transmis
de DLAF, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare și a
cofinanțării aferente va proceda la stabilirea și individualizarea obligațiilor
de plată și emiterea titlului de creanță, rubricile din procesul-verbal de
constatare urmând a fi completate în conformitate cu cele constatate prin actul
DLAF.
Ca
atare, prima instanță a reținut în mod greșit că procesul-verbal de constatare
este întocmit, sub aspect formal, cu încălcarea art. 2 din H.G. nr. 1306/2007,
motivat de faptul că echipa de control a autorității contractante ar fi efectuat
doar un control documentar și ar fi nesocotit obligația de comunicare a datei
declanșării controlului, cu acordarea posibilității de a formula observații.
Procesul-verbal
de constatare încheiat la 26 mai 2008, pe baza constatărilor DLAF reprezintă
titlul de creanță emis de Agenție, prin care s-a constituit în sarcina
beneficiarului un debit de 3.144.140,33 lei, conform art. 2 lit. f) și art. 3 alin.
(2) lit. a) din O.G. nr. 79/2003, corelate cu cele ale art. 2, 3 și 8 alin. (3)
din H.G. nr. 1306/2007.
Potrivit
art. 4 alin. (1) din Secțiunea B a Legii nr. 554/2001, cheltuiala este
eligibilă numai în condițiile în care aceasta respectă atât dispozițiile
Acordului Multianual de finanțare, cât și regulile existente în legislația națională
cu privire la eligibilitatea cheltuielilor.
Finanțarea
nerambursabilă se acordă beneficiarului în termenii și condițiile stabilite în
contractul de finanțare, cheltuielile fiind eligibile numai dacă se respectă
întocmai acești termeni și condiții.
Or,
în speță, OLAF a constatat că drumul construit nu este acela contractat și
agreat inițial, niciunul din documentele aflate la dosarul cererii de finanțare
neatestând aprobarea schimbării parametrilor fundamentali ai drumului - lungime,
lățime, traseu, clasă de încadrare - care au fost definiți în cererea de
finanțare, fiind obligatorie respectarea lor până la finalizarea execuției
proiectului.
S-a
constatat, de asemenea, că proiectul a fost modificat la data de 17 octombrie
2007, construcția conform noului proiect fiind începută însă anterior, iar SC A.C.
SA Galați a prezentat documente false referitoare la îndeplinirea condițiilor
de eligibilitate sau inexacte referitoare la realitatea executării lucrărilor
de către această firmă, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri nerambursabile
SAPARD pentru decontarea lucrărilor de construcții.
Au
fost prezentate documente false și în ceea ce privește realitatea executării
lucrărilor de către constructorul adjudecător și respectarea procentului de
subcontractare de către subcontractor, prin decontarea nelegală a cheltuielilor
aferente din fondurile nerambursabile SAPARD fiind favorizată o implementare
proastă a proiectului menționat.
În
conformitate cu dispozițiile art. 7 – Subcontractarea din „Condițiile generale
pentru contractele de lucrări”, pentru a putea proceda la subcontractarea unei
părți a contractului de execuție lucrări, ofertantul câștigător - SC A.C. SA
Galați trebuia să fi avut acordul scris al autorității contractante, iar subcontractantul
SC „C.G. SRL Onești trebuia să fi îndeplinit aceleași criterii de eligibilitate
aplicabile contractantului. Totodată, conform art. 4.2 din Instrucțiunile
pentru ofertanți, ofertantul câștigător nu avea dreptul de a subcontracta mai
mult de 30% din volumul de lucrări stabilit prin contract, condiție
neîndeplinită în speță, acesta subcontractând lucrările în procent de 100%.
Această
împrejurare a fost reținută ca atare și de prima instanță, concluzionându-se
însă în mod greșit că singura sancțiune ce ar putea fi aplicată atunci când lucrările
nu sunt definitivate constă în întreruperea contractului de executare,
prevăzută, de altfel prin norme cu caracter relativ, iar nu aceea de încetare a
contractului de finanțare.
Nu
au fost avute în vedere nici celelalte deficiențe constatate de OLAF, anterior
redate, ca dealtfel nici cele privind lucrările de construcție și materialele
utilizate pentru proiect, etc., lipsită de eficiență fiind, raportat la soluția
adoptată de judecătorul fondului, constatarea acestuia privind nefinalizarea
lucrărilor de remediere și atestată prin procesul-verbal din 9 august 2006.
Față
de cele expuse, reținând că soluția pronunțată de judecătorul fondului este
contrară dispozițiilor legale incidente în materie și probatoriului administrat
în cauză, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1), corela cu art. 304 pct. 9
C. proc. civ., va admite recursul și va modifica în tot hotărârea atacată în
sensul respingerii acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit împotriva
sentinței civile nr. 117 din 13 august 2009 a Curții de Apel Bacău – Secția de
contencios administrativ și fiscal.
Modifică în tot
sentința atacată în sensul că respinge în fond ca neîntemeiată acțiunea reclamantului
Consiliul Local al Comunei Ceahlău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 13 aprilie 2010.