ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2694/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 20 februarie 2017, în temeiul art. 1551 din C. proc. civ., a suspendat judecata acțiunii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, până la îndeplinirea obligației privind plata sumei stabilite cu titlu de avans onorariu de expert.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea căii de atac, recurentul a susținut, în esență, că în mod greșit prima instanță a suspendat judecata cauzei ca urmare a neplății onorariului de expert, întrucât a arătat că nu are venituri, iar cererea de ajutor public judiciar a fost respinsă.

Totodată, a apreciat că avansul de onorariu pentru expertiza dispusă în cauză, din oficiu, se impunea să fie suportat de ambele părți litigante, nu doar de reclamant, urmând ca la terminarea procesului să fie achitat de partea care cade în pretenții, iar expertul nu a depus la dosar un cost estimativ al lucrării.

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov a solicitat, în esență, respingerea recursului, ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor intimatei și în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Potrivit art. 1551 din C. proc. civ., atunci când se constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, instanța poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate.

Așadar, textul de lege instituie condiția culpei părții reclamante pentru neîndeplinirea obligațiilor procesuale.

În speță, Înalta Curte reține că prima instanță a aplicat corect prevederilor art. 1551 alin. (1) din C. proc. civ., suspendând judecata cauzei pe considerentul că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite, în sensul de a depune dovada achitării onorariului de expert pentru lucrarea dispusă în cauză.

De altfel, recurentul recunoaște că nu s-a conformat dispozițiilor instanței, invocând lipsa veniturilor și apreciind că era normal ca onorariul de expert să fie suportat de ambele părți, susțineri care însă nu au un fundament legal, în raport cu soluția de respingere a cererii de ajutor public judiciar și ținând cont de prevederile art. 1169 din C. civ.

Prin urmare, culpa procesuală aparține recurentului-reclamant care nu și-a îndeplinit obligația dispusă de instanță, caz în care sunt incidente prevederile art. 1551 din C. proc. civ.

Cu toate acestea, după îndeplinirea obligațiilor menționate în încheiere, recurentul-reclamant are posibilitatea de a solicita reluarea judecății.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva Încheierii din 20 februarie 2017 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM