CtEDO 22.04.2008 Auto

CARAMAN v. MOLDOVA

RESPONDENT
MDA
HOTĂRÂRE
22.04.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CARAMAN v. MOLDOVA (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

Cea decizia nr. 3755/05 de Anatolie CARAMAN împotriva Moldovei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 22 aprilie 2008 ca Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Stanislav Pavlovschi, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii având în vedere cererea depusă la 29 decembrie 2004, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Anatolie Caraman, este un național moldovenesc născut în 1958 și locuiește în Chișinău. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl V. Nagacevschi, un avocat practicant în Chișinău și un membru al organizației neguvernamentale „Lawyers for Om Rights”. Guvernul moldovenesc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl V. Grosu. La 4 iunie 2003, Curtea de District Grigoriopol a ordonat municipiului Chișinău să aloce locuința reclamantului, în conformitate cu cerințele legale. Nu a fost interzis niciun recurs și hotărârea a devenit ultima cincisprezece zile mai târziu. La 16 iulie 2003, reclamantul a solicitat aplicarea hotărârii. La 14 noiembrie 2003, Departamentul de Execuție a Deciziilor al Ministerului Justiției a informat reclamantul despre dificultățile în aplicarea hotărârii, având în vedere că mulți alți beneficiari de hotărâri similare așteptau să fie alocați cazare și că municipiul nu are resurse pentru a construi noi cazare. La 1 septembrie 2003, reclamantul a cerut unei instanțe să-i acorde echivalentul monetar al unui apartament (20.000 de dolari SUA) în loc de a-i aloca cazare, precum și daune. La 6 septembrie 2004, Curtea de District Grigoriopol a acordat reclamantului cererea și i-a acordat 29.000 USD. Curtea a ordonat municipalității să plătească taxe de 10.440 lei moldoveni (MDL) (708 euro (EUR)). La 7 decembrie 2004, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea instanței mici și a refuzat cererea reclamantului. Reclamantul a apelat și s-a bazat pe Prodan v. Moldova (nr. 49806/99, CEDH 2004 III (extracte) pentru a susține că presupusa lipsă de cazare vacantă a municipiului nu poate fi invocată ca motiv pentru a nu pune în aplicare hotărârea finală în favoarea sa. Reclamantul a solicitat, de asemenea, o derogare a taxelor de judecată, declarând că nu a putut permite să plătească taxele de judecată (aproximativ 300 EUR) și a atașat dovezi pentru a demonstra că a fost pensionar cu o pensie de stat de 1,519 MDL (90 EUR) și a avut o soție și un copil de sprijin. La 28 decembrie 2004, Curtea Supremă de Justiție a informat reclamantul că recursul său privind punctele de drept nu a putut fi examinat deoarece nu a plătit taxele judiciare. La 10 ianuarie 2005, el a fost informat din nou că recursul său nu a putut fi examinat din aceleași motive cum s-a afirmat mai devreme. COMPLAINTA 1. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că dreptul său de acces la o instanță a fost încălcat de nerespectarea hotărârii finale din 4 iunie 2003 în favoarea sa. 2. Reclamantul a susținut, de asemenea, că nu s-a aplicat, și-a încălcat dreptul de protecție a proprietăților garantate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. 3. El s-a plâns în continuare în temeiul art. 13 din Convenția de lipsa unor măsuri eficace în ceea ce privește plângerea sa în temeiul art. 6 § 1 și art. 1 din Protocolul 1 la Convenție. La 14 februarie 2008, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „I, Vladimir Grosu, Agent al Guvernului Republicii Moldova, declară că Guvernul Moldovei oferă să plătească suma de 2000 (2 mii) euro domnului Anatolie Caraman, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. În plus, Guvernul Moldovei se angajează să asigure aplicarea urgentă a hotărârii din 4 iunie 2003 în favoarea dlui Caraman. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în lei moldoveni la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 22 februarie 2008, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reprezentantul reclamantului: „I, V. Nagacevschi, reprezentantul reclamantului în cazul de mai sus, menționează că Guvernul Moldovei este pregătit să plătească suma de 2000 (2 mii) euro domnului Anatolie Caraman, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. În plus, Guvernul Moldovei se angajează să asigure aplicarea urgentă a hotărârii din 4 iunie 2003 în favoarea dlui Caraman. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în lei moldoveni la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în perioada implicită plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Moldovei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 și să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista sa. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă