ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 181/2019

HOTĂRÂRE

30.01.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 181/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești la data de 4 septembrie 2018 sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să i se permită a avea legături personale cu minora C., până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2018, înregistrat pe rolul Judecătoriei Fetești.

Prin Sentința nr. 1171 din 4 octombrie 2018 Judecătoria Găești a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fetești.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Găești a reținut că prin Sentința nr. 379 din 16 aprilie 2018 pronunțată de Judecătoria Fetești în Dosar nr. x/2018 (definitivă prin Decizia nr. 450/A din 12 iunie 2018 a Tribunalului Ialomița), s-a stabilit în mod provizoriu, locuința minorei la mama sa, până la soluționarea Dosarului nr. x/2018.

Întrucât domiciliul minorei se află la mama sa, în localitatea Țăndărei, județul Ialomița, în aplicarea dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Fetești, ca instanță în a cărei rază teritorială se află domiciliul persoanei ocrotite, în speță, minora C.

Prin Sentința nr. 1375 din 27 noiembrie 2018 Judecătoria Fetești a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești, a constatat ivit conflictul de competență și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Fetești a reținut că la data formulării cererii de chemare în judecată, domiciliul în fapt al minorei C. se află la tatăl său, pârâtul B., în localitatea Găești, județul Dâmbovița.

Chiar dacă prin Decizia nr. 450 din 12 iunie 2018 Tribunalul Ialomița a stabilit domiciliul minorei la reclamanta A., măsurile dispuse prin această hotărâre sunt provizorii, până la pronunțarea unei hotărâri definitive în Dosarul nr. x/2018 și nu au putut fi aduse niciodată la îndeplinire, minora locuind neîntrerupt la domiciliul tatălui său.

În interpretarea noțiunii de domiciliu sau reședința persoanei ocrotite, dispozițiile art. 92 alin. (1) și (2) C. civ. rețin:

"(1) Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic. (2) În cazul în care părinții au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanța de tutelă, ascultându-i pe părinți, precum și pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ținând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuiește în mod statornic."

În cauză nu este declanșat un proces privind fondul dreptului pentru a deveni incidente dispozițiile art. 998 C. proc. civ., Dosarul nr. x/2018 aflat pe rolul Judecătoriei Fetești având un alt obiect, respectiv stabilirea domiciliului minorei C.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fetești, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, "Până la organizarea instanțelor de tutelă și familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 106 C. civ. prevede, la alin. (1), că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (...), iar, potrivit art. 107 C. civ., "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Art. 114 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 statuează că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Titlul IV din C. civ. intitulat "Autoritatea părintească" cuprinde dispoziții cu privire la autoritatea părintească și exercitarea autorității părintești, locuința copilului și obligația de întreținere, dispoziții conform cărora instanța de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competența de soluționare a cererilor izvorând din neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești (art. 486), la stabilirea locuinței copilului (art. 496), la schimbarea locuinței copilului (art. 497) sau la exercitarea autorității părintești [art. 504 coroborat cu art. 396 alin. (1) C. civ.]. De asemenea, art. 505 C. civ. prevede la alin. (1) că "În cazul copilului din afara căsătoriei (...), autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc", iar la alin. (2) că "Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț".

Conform acestor dispoziții, aceleiași instanțe de tutelă îi revine competența de soluționare a cererilor având ca obiect exercitarea autorității părintești numai de către unul dintre părinți, prevăzută de art. 398 alin. (1) C. civ., stabilirea locuinței copilului minor în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, potrivit art. 400 alin. (1) C. civ., sau stabilirea contribuției fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, în conformitate cu art. 402 alin. (1) C. civ.

Astfel, în speța de față, situației juridice invocate prin acțiune, ce derivă din raportul de filiație dintre minora C. și părinții acesteia, îi sunt incidente regulile ce guvernează materia autorității părintești și obligației de întreținere, dispozițiile art. 106 C. civ., care enumeră măsurile de ocrotire a minorului și exercitarea drepturilor părintești, constituind o formă de ocrotire ce atrage aplicabilitatea art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Aceste dispoziții legale instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, au caracter de normă specială în raport cu dispozițiile art. 107 C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

De asemenea, potrivit art. 92 alin. (2) C. civ. "În cazul în care părinții au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanța de tutelă, ascultându-i pe părinți, precum și pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ținând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuiește în mod statornic".

Prin Sentința nr. 379 din 16 aprilie 2018 pronunțată de Judecătoria Fetești în Dosar nr. x/2018 (definitivă prin Decizia nr. 450/A din 12 iunie 2018 a Tribunalului Ialomița), s-a stabilit în mod provizoriu, locuința minorei la mama sa, până la soluționarea Dosarului nr. x/2018 (care în prezent are termen de judecată la 14 februarie 2019).

Având în vedere că la data introducerii acțiunii (04 septembrie 2018) sentința Judecătoriei Fetești în ce privește domiciliul provizoriu al minorei își producea efectele juridice, rezultă că determinarea competenței se realizează funcție de domiciliul părintelui în favoarea căruia s-a stabilit, fie și provizoriu, prin hotărâre judecătorească, domiciliul minorei, respectiv reclamanta A., care domiciliază în județul Ialomița, în raza teritorială a Judecătoriei Fetești.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fetești.