ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2000/2020

Ședința publică din data de 15 octombrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 7 februarie 2018 pe rolul Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Școala Generală I.C. Lăzărescu Țițești, a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 1.940 RON, reprezentând contravaloarea cursurilor de pregătire profesională efectuate, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2130 din data de 2 mai 2018, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a respins acțiunea formulată de reclamant.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Apelul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești sub același număr unic, 776/109/2018.

Prin încheierea din 16 ianuarie 2019, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a dispus suspendarea judecății cauzei, pentru lipsa părților.

Ulterior, prin decizia civilă nr. 4728/2019 din 27 noiembrie 2019, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a constatat perimat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 2130 din 2 mai 2018, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2018, intimată fiind pârâta Școala Gimnazială I.C. Lăzărescu Țițești.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., la data de 4 decembrie 2019, astfel cum rezultă din dovada aflată la dosarul de recurs.

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului.

Recurentul-reclamant nu a prezentat criticile pe care le consideră a se încadra în motivul de recurs arătat.

În cauză a fost întocmit, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., raportul asupra admisibilității recursului, în cuprinsul căruia s-a apreciat că recursul declarat de reclamantul A. este admisibil, însă a fost declarat cu depășirea termenului de 5 de zile prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ. coroborat cu 185 alin. (1) din același act normativ.

Totodată, s-a precizat că recursul nu a fost motivat, nici prin cererea de recurs, nici în termenul de 5 zile de la comunicarea hotărârii recurate, astfel cum prevăd dispozițiile art. 470 alin. (5) din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 494 din același act normativ, sancțiunea aplicabilă fiind cea a nulității căii de atac.

Potrivit dispozițiilor instanței cuprinse în încheierea de ședință din data de 14 mai 2020, raportul asupra admisibilității recursului a fost comunicat părților din proces, cărora li s-a pus în vedere să formuleze, în scris, un punct de vedere asupra acestuia, în termen de 10 zile de la comunicare.

În cauză, intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Textul de lege anterior evocat stabilește că durata termenului de recurs este de 5 zile, iar momentul de la care începe să curgă coincide cu data pronunțării hotărârii.

În conformitate cu prevederile art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Astfel, nerespectarea termenului pentru exercitarea căii de atac atrage decăderea părții din exercițiul acestui drept.

Cum termenul de recurs de 5 zile, prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ., curge de la data pronunțării hotărârii apelate, rezultă că acest termen a început să curgă la data de 27 noiembrie 2019.

Fiind un termen stabilit pe zile, în cauză devin incidente dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., conform cărora, "când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește".

În condițiile în care termenul de recurs de 5 zile a început să curgă la 27 noiembrie 2019, rezultă că acesta s-a împlinit în ziua de 3 decembrie 2019, miercuri, zi lucrătoare.

Cu privire la data declarării recursului, instanța supremă constată că recurentul-reclamant a expediat prin fax cererea de recurs, la data de 4 decembrie 2020, astfel cum rezultă din dovada trimiterii fax de la dosarul de recurs, fiind depășit termenul legal de 5 de zile de la data pronunțării deciziei recurate, care s-a împlinit la data de 3 decembrie 2019.

Având în vedere că recursul a fost declarat cu depășirea termenului imperativ de 5 zile prevăzut de textul art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ., în speță devin incidente dispozițiile art. 185 alin. (1) din același act normativ, care sancționează cu decăderea căile de atac exercitate cu nerespectarea termenelor legale, consecința fiind aceea a pierderii de către recurentul-reclamant a dreptului de a-i fi examinat recursul.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 185 alin. (1) și art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității și va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 4728/2019 din 27 noiembrie 2019, pronunțate de Curte de Apel Pitești, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 4728/2019 din 27 noiembrie 2019, pronunțate de Curte de Apel Pitești, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2020.