ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1885/2020

HOTĂRÂRE

07.10.2020

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1885/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 7 octombrie 2020

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, secția Civilă la 25 februarie 2020, contestatorul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în contradictoriu cu intimații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM. a formulat contestație la executare în dosarul de executare silită nr. x/2019 al B.E.J. NN., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să anuleze încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită, precum și toate actele de executare silită ulterioare emise față de contestator.

În drept, a invocat dispozițiile art. 712-720 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 1864 din 16 iunie 2020, Judecătoria Bacău, secția Civilă a admis exceptia propriei necompetențe materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, secția I civilă, instanță pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat la 1 iulie 2020.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că încuviințarea executării silite a obligațiilor cuprinse în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 147/2008 din 10 noiembrie 2008 a Curții de Apel Bacău a fost dispusă prin încheierea din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Judecătoria Bacău, secția Civilă în dosarul nr. x/2020.

Totodată, a reținut că ulterior în dosarul de executare silită nr. x/2019 al B.E.J. NN. s-a dispus înființarea popririi față de toți debitorii menționați în titlul executoriu.

Instanța a mai subliniat faptul că din motivarea contestației la executare reiese că s-a solicitat și lămurirea privind întinderea și aplicarea titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 147/2008 din 10 noiembrie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția Civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, în ceea ce privește calitatea de debitor a contestatorului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța fiind chemată să stabilească dacă contestatorul este ținut la plată în baza titlului executoriu, aspect care poate fi lămurit doar de instanța care a pronunțat hotărârea ce face obiectul executării, potrivit art. 714 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2 din 9 septembrie 2020, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a disjuns capătul de cerere având ca obiect contestație la executare de contestația la titlu.

A admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibil capătul de cerere având ca obiect contestație la titlu.

A admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Bacău pentru capătul de cerere având ca obiect contestație la executare și a declinat în favoarea Judecătoriei Bacău competența de soluționare a acestuia.

A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea capătului de cerere având ca obiect contestație la executare și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a se pronunța astfel cu privire la contestația la executare, instanța a reținut în esență incidența dispozițiilor art. 651 alin. (1) și (3), coroborat cu art. 714 alin. (1) C. proc. civ., în vigoare la data formulării cererii de executare silită și a apreciat că Judecătoriei Bacău îi revine competența de soluționare a contestației la executare, instanță ce a fost învestită prin cererea de chemare în judecată și care nu și-a invocat necompetența la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate, în contextul în care sediul contestatorului se află în București. Astfel, efectul neinvocării excepției de necompetență materială cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii este acela că instanța sesizată devine competentă să soluționeze pricina.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 16 septembrie 2020.

Înalta Curte apreciază că în cauză există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, astfel că în temeiul art. 135 C. proc. civ. va pronunța regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentei cauze este reprezentat de contestația la executare împotriva actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 196/E/2019, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc NN., încuviințarea executării silite fiind dispusă prin încheierea din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Judecătoria Bacău, secția Civilă în dosarul nr. x/2020.

Determinarea instanței de executare în soluționarea prezentei contestații la executare se face prin raportare la art. 714, coroborat cu art. 651 C. proc. civ., norme legale prin care se prevede că acțiunea se introduce la instanța de executare, instanța fiind judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. La art. 651 alin. (3) C. proc. civ. se prevede că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Instanța de executare în competența căreia sunt plasate toate litigiile privind executarea silită conform alin. (3) al art. 651 C. proc. civ. este determinată de dispozițiile art. 651 alin. (1) din același cod.

Astfel, conform art. 666 și art. 651 alin. (3) C. proc. civ., instanța de executare încuviințează executarea silită și își validează implicit, în această procedură, calitatea de instanță competentă să soluționeze litigiile privind contestația la executare.

Prin urmare, momentul determinant în stabilirea competenței instanței de executare îl reprezintă data sesizării instanței cu cererea de încuviințare a executării silite. De asemenea, trebuie aplicat principiul esențial al unicității instanței de executare, aceeași instanță fiind competentă să încuviințeze executarea silită și să soluționeze orice alt incident în legătură cu aceasta, precum contestația la executare ori întoarcerea executării silite.

Așadar, în raport cu dispozițiile legale evocate și cu înscrisurile de la dosar, rezultă că, în cauză, instanța de executare este Judecătoria Bacău, instanță care a încuviințat executarea silită și care a devenit astfel instanță de executare, căreia îi revine competența să soluționeze contestația la executare potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

Față de considerentele anterior expuse și văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.