ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 288/2021

Cererea de strămutare Prin cererea înregistrată la data de 27 iunie 2020 sub nr. x/2020 pe rolul Curții de Apel Brașov, petentul A. a solicitat strămutarea judecării dosarului înregistrat administrativ sub nr. x/2020, în baza Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, având ca obiect acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, la o altă instanță egală în grad, invocând ca temei de drept dispozițiile art. 140 alin. (1) și următoarele din C. proc. civ.

Cererea de sesizare a Curții Constituționale În ședința de judecată din data de 13 august 2020, petentul A. a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 80, art. 81, art. 91, art. 93 C. proc. pen. și a articolelor 3 alin. (1) și (2), art. 6 alin. (1), art. 8, art. 13 alin. (1) și (2), art. 80 alin. (1), art. 90 alin. (1) și (2) lit. b), care intră în contradicție cu art. 15 alin. (1), art. 16, art. 20 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1), (2) și 3, art. 24 alin. (1) și (2), art. 52 alin. (1), (2) și 3, art. 59 alin. (1), art. 124 alin. (1) și (2), art. 129, art. 142 alin. (1), art. 146 alin. (3), art. 154 alin. (1) și (2) din Constituția României, cu celelalte prevederi în materie privind dreptul la apărare, art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2) din Declarația universală a drepturilor omului privind eliminarea discriminărilor, art. 2, art. 7, art. 8 și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Încheierea pronunțată de curtea de apel Prin încheierea din 13 august 2020, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, formulată de petentul A., precum și cererea formulată de petent pentru strămutarea dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Brașov- Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunii.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel Brașov, cu referire la soluția dată cererii de sesizare a Curții Constituționale, petentul A. a declarat recurs.

Apărările formulate în cauză Intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, precum și judecarea cauzei în lipsă. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată: "(1)Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. (4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. (5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile." Prin aceste dispoziții, se atribuie instanței în fața cărora a fost invocată o excepție de neconstituționalitate, o competență limitată la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate stabilite de alin. (1), (2) și (3) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată. Prin urmare, formularea excepției de neconstituționalitate obligă instanța în fața căreia aceasta a fost ridicată să verifice îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege și, în cazul în care constată îndeplinirea acestora, să sesizeze, printr-o încheiere motivată, Curtea Constituțională, cu soluționarea excepției. Cum condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 trebuie îndeplinite cumulativ, dacă una dintre acestea nu este îndeplinită, instanța va respinge, printr-o încheiere motivată, cererea de sesizare a Curții Constituționale. În ceea ce privește primele patru condiții, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite, respectiv excepția de neconstituționalitate a fost invocată în fața Curții de Apel Brașov, secția civilă, instanță învestită cu soluționarea cererii de strămutare a dosarului înregistrat administrativ sub nr. x/2020 la Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor din cadrul Tribunalului Brașov, de către una din părți, respectiv de petent, are în vedere neconstituționalitatea dispozițiilor art. 80, art. 81, art. 91 și art. 93 din C. proc. pen. și ale art. 6 alin. (1), art. 8, art. 13 alin. (1), (2), (3) și 4 din C. proc. civ., iar textele de lege criticate nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. Ca orice mijloc procedural, excepția de neconstituționalitate nu poate fi utilizată decât în scopul și cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituționalității unei dispoziții legale care are legătură cu soluționarea cauzei. Față de cele expuse, Înalta Curte constată că în mod legal și corect a reținut Curtea de Apel Brașov că dispozițiile legale, pretins a fi lovite de neconstituționalitate, nu îndeplinesc condiția legăturii cu soluționarea cauzei întrucât, pe de o parte, litigiului civil nu îi sunt aplicabile dispozițiile C. proc. pen. invocate iar, pe de altă parte, în ceea ce privește textele de lege ce reglementează, de o manieră generală, principiile desfășurării procesului civil, nu a fost invocată o încălcare a garanțiilor constituționale în litigiul derulat în fața instanței în care a fost formulată prezenta sesizare și care are ca obiect o cerere de strămutare care, ca incident procedural, nu privește fondul litigiului, ci verificarea condițiilor de imparțialitate și obiectivitate la instanța inițial sesizată. Sub un alt aspect, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 6 C. proc. civ., cu privire la care recurentul apreciază că sunt neconstituționale prin raportare la art. 24 alin. (1) și alin. (2) din Constituție, garantează dreptul la un proces echitabil, însă în condițiile art. 90 C. proc. civ., potrivit cărora poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria întreținere sau a familiei sale, iar cu privire la acest ultim text de lege recurentul nu a susținut că este neconstituțional. Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea deciziei recurate cu privire la soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,