ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6441/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Dolj la data de 2 aprilie 2012, reclamantul V.C.C., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit - Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud Vest Oltenia, a solicitat anularea Notificării nr. 4656 din 15 martie 2012, menținerea ca legală și temeinică a Notificării nr. 4480 din 10 decembrie 2011, obligarea pârâtei la punerea în aplicare a Notificării nr. 622 din 7 februarie 2012 și obligarea pârâtei la semnarea Contractului de finanțare. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a formulat în cadrul măsurii 112 cerere de finanțare cu titlul «Instalarea tânărului fermier V.C.C.

pentru prima data ca șef de exploatație vegetală în localitatea Carpen, județul Dolj», înregistrată sub nr. F 112011141700123. Pe baza înscrisurilor depuse și ca urmare a verificărilor efectuate pe teren, a fost înștiințat, prin Notificarea nr. 4480 din 10 decembrie 2011, că proiectul depus a fost declarat eligibil și punctat cu 20 de puncte pentru criteriul S 4, reținându-se că solicitantul face parte dintr-o formă asociativă recunoscută conform legislației în vigoare, respectiv «Magdistar cooperativa agricolă» constituită conform Legii nr. 566/2004.

Această Notificare a fost confirmată și întărită de Notificarea privind selectarea cererii de finanțare și semnarea Contractului de finanțare nr. 622 din 7 februarie 2012. Ulterior, prin Notificarea nr. 4656 din 15 martie 2012 emisă de APDRP, contestată în cauza, s-au acordat 0 puncte, considerându-se că nu face parte dintr-o cooperativă agricolă pe motiv că documentele depuse în cadrul proiectului nu ar respecta prevederile Ghidului Solicitantului. A precizat reclamantul că, în Ghidul Solicitantului în vigoare la momentul când s-a făcut documentația pentru sesiunea din iulie 2011, la criteriul de selecție nr. 4 se prevedea astfel: «pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecție, solicitantul atașează la cererea de finanțare documente prin care să demonstreze că acesta este membru al uneia dintre următoarele forme asociative, cu condiția ca solicitantul să facă parte dintr-o asociație în domeniul proiectului.

Sub acest aspect, reclamantul a arătat că a depus toate aceste acte, inclusiv cererea de aderare vizată de Consiliul de administrație și aprobată de Adunarea Generală, înscrisuri care dovedesc în mod neîndoielnic calitatea de membru cooperator al Magdistar cooperativa agricola. în ceea ce privește reevaluarea efectuată de către pârâtă, reclamantul o consideră a fi un abuz, întrucât chiar în Ghidul solicitantului, la pagina 24, se arată că «Aprobarea Directorului General al Autorității de Management pentru PNDR reprezintă decizia finală asupra selecției proiectelor care îndeplinesc condițiile minime pentru finanțare», astfel că, Notificarea nr. 622 din 7 februarie 2012 reprezintă în cazul proiectului reclamantului decizia finală.

A mai arătat, de asemenea, că a îndeplinit toate obligațiile asumate, iar după primirea Notificării nr. 622 s-a autorizat conform O.G. nr. 44/2008 și în data de 13 februarie 2012 a depus toate documentele solicitate de APDRP, urmând ca în termen de 15 zile să fie chemat pentru semnarea contractului de finanțare. Prin întâmpinarea formulată la data de 14 mai 2012, pârâta Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. 2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 941 din 15 octombrie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul V.C.C. în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud Vest Oltenia, a dispus anularea Notificării nr. 4656 din 15 martie 2012 și a obligat pârâta la încheierea contractului de finanțare cu reclamantul.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că atât Notificarea nr. 4480 din 10 decembrie 2011, cât și Notificarea nr. 622 din 7 februarie 2012 au caracterul unor acte administrative, au intrat în circuitul civil prin comunicarea lor către reclamant și, în consecința, sunt supuse principiului irevocabilității actelor administrative. Astfel, instanța retine că aceste acte administrative nu mai pot fi revocate prin manifestarea unilaterală de voință a pârâtei, în sensul contrar. În considerarea acestui principiu, actele administrative rectificative contestate de reclamant nu pot fi apreciate ca valabile. Nota internă nr. 3570 din 14 februarie 12 este dată pentru o abordare unitară a criteriului de selecție S4, însă aplicarea ei în cazul reclamantului este retroactivă, după ce acestuia i s-a notificat, la data de 12 decembrie 11, eligibilitatea și acordarea punctajului de 20 la criteriul S4.

Această nota internă nu constata fraude, însă interpretarea dată de către pârâtă, prin notificarea solicitantului privind modificarea punctajului aferent criteriilor de selecție nr. 4656 din 15 martie 2012 este incorectă. Instanța de fond a apreciat că verificarea se realizează conform ghidului valabil la momentul iulie 2011, nu a unui alt ghid din noiembrie 2011, ale cărui cerințe reclamantul nu mai putea să le îndeplinească. Condițiile de accesare și eligibilitatea se verifică la momentul depunerii proiectului (a cererii de accesare și a dosarului) în funcție de criteriile în vigoare la acel moment, care erau previzibile și accesibile reclamantului și față de care acesta a putut să-și conformeze conduita.

Aplicarea cerințelor unui ghid ulterior, pentru documente pe care reclamantul le-a depus conform ghidului din iulie 2011, nu este legală. În consecință, s-a apreciat că suplimentarea de către pârâtă a cerințelor în afara solicitărilor din ghidul valabil în sesiunea iulie 2011 nu poate fi apreciată ca legală de către instanță. De asemenea, instanța de fond a reținut și lipsa de inconsecvență a pârâtei în motivarea rectificării punctajului și în respingerea contestației, justificările fiind diferite, aceasta nemaisusținând încălcarea de către reclamantă a prevederilor Ghidului solicitantului, ci a dispozițiilor Legilor cooperative nr. 566/2004, deși pârâta nu are competența să analizeze semnături și să se bazeze pe suspiciuni proprii.

3. Recursul Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. În ceea ce privește primul motiv de recurs, recurenta-pârâtă a susținut că în mod greșit a fost respinsă de către instanța de fond excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud Vest Craiova, întrucât, raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) din O.U.G nr. 13/2006, singura instituție care poate deține calitate procesuală pasivă este Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, iar nu instituțiile din subordine care nu au personalitate juridică.

A susținut, de asemenea, că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției prematurității acțiunii. În ceea ce privește al treilea motiv de recurs, acesta vizează greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente speței, cât și interpretarea eronată a probelor administrate. Astfel, referitor la proiectul intimatului-reclamant, recurenta-pârâtă a arătat că, în cadrul reverificării criteriului de selecție S4, s-a constatat că cererea de aderare a solicitantului la Cooperativa Agricolă Magdistar nu era avizată de consiliul de administrație, ci numai de președintele acesteia, fiind încălcate prevederile art. 16 din Legea nr. 566/2004, solicitantul nedemonstrând calitatea sa de membru al cooperativei agricole.

Pentru a îndeplini condițiile cerute de criteriul S4, intimatul-reclamant ar fi trebuit să depună cererea de aderare avizată de consiliul de administrație și aprobată de adunarea generală. Or, urmând strict dispozițiile Ghidului solicitantului, cât și cele ale Legii nr. 566/2004, documentația privind demonstrarea aderării la o formă asociativă s-a dovedit a fi insuficientă și irelevantă. Prin urmare, Notificarea nr. 4656 din 15 martie 2012 este temeinică și legală, neexistând vicii care să conducă la constatarea nulității acesteia. De asemenea, s-au constatat o serie de nereguli cu privire la existența unor diferențe între semnăturile aplicate pe cererea de aderare și semnăturile membrilor fondatori din Statutul cooperativei, iar adeverința care demonstrează calitatea de membru a fost emisă anterior cererii de aderare.

În drept, recurenta-pârâtă a invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, art. 304 pct. 9, art. 304 1 C. proc. civ., O.U.G. nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările și completările ulterioare; Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, disponibil pe site-ul ww.apdrp.ro sau www.madr.ro; Decizia nr. C(2008)3831, decizie notificată ulterior României prin Adresa nr. 204671 din 17 iulie 2008; Ghidul solicitantului aferent Măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri", din cadrul PNDR, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 720 din 28 noiembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare; H.G.

nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din FEADR prin PNDR, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 566/2004 a cooperației agricole; Ordinul nr. 28/3101.2011 emis de M.A.D.R. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurenta-pârâtă și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat. În ceea ce privește motivul de recurs vizând greșita respingere de către prima instanță a excepției lipsei capacității procesuale de folosință a Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud Vest Craiova, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondat.

În cadrul unui litigiu de contencios administrativ, calitate procesuală pasivă are în principiu, autoritatea sau instituția publică emitentă a actului administrativ contestat. Pârâta Centrul Regional 4 SV Craiova are calitatea de emitent al Notificării nr. 4656 din 15 martie 2012 a cărei anulare se solicită, astfel că poate sta în judecată în nume propriu, chiar dacă nu are personalitate juridică. Autoritatea publică este definită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 ca fiind orice organ de stat sau al unităților administrativ teritoriale care acționează în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public. În materia contenciosului administrativ nu este relevantă personalitatea juridică a autorității publice astfel definite, ci capacitatea ei de drept administrativ, constând în aptitudinea prevăzută de lege de a realiza prerogative de putere publică, asigurând organizarea executării și executarea în concret a legii.

Capacitatea de drept administrativ conferă capacitate autorității publice de a sta în proces, indiferent dacă are sau nu personalitate juridică. Privitor la omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra prematurității acțiunii, Înalta Curte observă că la dosarul cauzei există răspunsul recurentei-pârâte dat în soluționarea contestației, înregistrat sub nr. 1750 din 7 mai 2012. Prin urmare, constată că această problemă nu mai subzista la momentul soluționării cauzei, astfel că susținerea recurentei vizând acest aspect este neîntemeiată.

Pe fondul cererii, Înalta Curte reține că măsurile dispuse de autoritatea competentă au fost motivate pe împrejurarea că documentele depuse de intimatul-reclamant nu respectă prevederile Ghidului solicitantului și au fost dispuse după ce, în urma unei prime verificări și evaluări a cererii de finanțare, prin Notificarea nr. 4480 din 10 decembrie 2011, solicitantul a fost înștiințat că programul este eligibil, fiind punctat cu 20 puncte, iar ulterior a fost emisă notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanțare și semnarea contractului de finanțare, înregistrată la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit-Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit (CRPDRP) 4SV Oltenia cu nr. 622 din 7 februarie 2012. Cerința depunerii unor documente care nu erau cuprinse în Ghidul Solicitantului în vigoare la data depunerii cererii de finanțare - 29 iulie 2011 este nelegală, încălcând principiul neretroactivității legii civile, cum în mod corect a reținut și prima instanță.

Astfel, cererea de avizare vizată de consiliul de administrație și aprobată de adunarea generală nu fac parte dintre documentele pe care reclamanta avea obligația să le depună. Prima instanță a reținut corect că nota internă nr. 3570 din 14 februarie 2012, emisă în vederea unei abordări unitare a criteriului de selecție S4, este ulterioară notificărilor menționate mai sus și nu face referire la existența unor suspiciuni de fraudă care să justifice reverificarea documentației.

Fără a nega atribuția de control a autorității emitente ori dreptul său de apreciere în evaluarea proiectelor depuse pentru accesarea fondurilor structurale, Înalta Curte consideră relevantă împrejurarea că stabilirea punctajului inițial, în etapa verificării eligibilității proiectului, nu a fost cauzată sau favorizată în vreun fel de comportamentul solicitantului, care a depus documentația cu care tindea la demonstrarea apartenenței la o structură agricolă asociativă, iar reverificarea nu s-a fundamentat pe date sau împrejurări noi, care să justifice o soluție radical diferită. În acest context, măsura administrativă dispusă de autoritatea emitentă întrunește elementele unei exercitări abuzive a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, având un evident caracter excesiv, disproporționat în raport cu împrejurările pe care s-a întemeiat și cu interesul public urmărit.

Așa cum s-a reținut în mod constant și în jurisprudența CJUE, ținând cont de tradițiile constituționale comune statelor membre, măsurile și restricțiile impuse de autoritățile publice trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate și să nu afecteze în mod disproporționat drepturile și interesele legitime ale destinatarului (e.g Hotărârea din 13 decembrie 1979, Hanur c. Land Rheinland-Pfalz, C-44/79; Hotărârea din 24 septembrie 1985, The Queen, ex parte E.D.&F.Man (Sugar) LTD c. Intervention Board for Agricultural Produce, C-181/84. Având în vedere toate considerentele reținute, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 și 304 1 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit împotriva Sentinței nr. 941 din 15 octombrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2013. Procesat de GGC - LM