ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3201/2017

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/59/2014 la 07.04.2014 reclamanta Întreprinderea Individuală A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile - Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Centru Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 5 Vest Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - Centru Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest Timișoara, a solicitat anularea Notei de constatare a neîncheierii contractului de finanțare nr. 9880 din 06 noiembrie 2013 emisă de pârâtă, raportat la cererea de finanțare F112011250200945, repunerea în termen, anularea deciziei de neîncheiere a contractului de finanțare și obligarea pârâtei la încheierea contractului de finanțare cu reclamanta.

Prin sentința nr. 214 din 17 septembrie 2014, Curtea de Apel Timișoara a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta Întreprinderea Individuală A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile - Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Centru Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 5 Vest în prezent Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - Centru Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest Timișoara, în favoarea Tribunalului Arad - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Arad sub același număr la data de 03.10.2014, iar prin sentința civilă nr. 2542 din 25 noiembrie 2014 a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus suspendarea din oficiu a judecării cauzei și a înaintat dosarul instanței competente să soluționeze conflictul, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub același număr la data de 29.01.2015, iar prin decizia nr. 318 din 29 ianuarie 2015, această instanță a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/59/2014* la data de 23.03.2015.

Prin sentința nr. 101 din 22 aprilie 2015, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta Întreprinderea Individuală A. în contradictoriu cu pârâtul M.A.D.R. Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 5 Vest (în prezent, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale), ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta Întreprinderea Individuală Pascu G.Florin a depus Cererea de finanțare nr. F112011250200945 pentru Măsura 112 pentru implementarea Proiectului "Instalarea fermierului A.".

Proiectul a fost declarat eligibil și punctat cu 50 de puncte, iar urmare a Raportului de selecție final nr. 64424 din 5 iulie 2013, aprobat de către autoritatea pârâtă, Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 5 Vest a emis Notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanțare și semnarea Contractului de finanțare nr. 5466 din 11 iulie 2013.

Ulterior, în etapa de contractare, s-a constatat că nu poate fi respectată condiția cuprinsă în art. 13 alin. (4) din Regulamentul CE nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005, precum și în Ghidul solicitantului aferent Măsurii 112 în sesiunea 01/2012, în conformitate cu care decizia individuală de acordare a ajutorului pentru instalarea tinerilor agricultori se adoptă în maxim 18 luni de la instalare, data adoptării deciziei individuale fiind considerată data semnării Contractului de finanțare de către ambele părți, care nu poate depăși 18 luni de la data instalării tinerilor fermieri.

În urma verificării încadrării în cele maxim 18 luni de la instalare autoritatea pârâtă a constatat că prima instalare a tânărului fermier a fost la data de 02.01.2012 iar termenul de 18 luni se împlinise la 2.07.2013, deci anterior aprobării Raportului de selecție finală din 05.07.2013.

Prin urmare a fost emisă Nota de constatare a neîncheierii contractului de finanțare de către Centru Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 5 Vest sub nr. 9880 din 6 noiembrie 2013, prin care s-a adus la cunoștința reclamantei faptul că nu se mai poate proceda la semnarea contractului de finanțare pentru depășirea termenului anterior menționat.

Reclamanta a formulat contestație înregistrată la APDRP sub nr. 3258 din 30 ianuarie 2014, respinsă prin Nota privind soluționare a contestației beneficiarului nr. 5348 din 17 martie 2014, pentru încălcarea aceluiași art. 13 din Regulamentul CE nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005.

Reclamanta contestă actele administrative în discuție, apreciind că nu are nicio culpă în neperfectarea contractului de finanțare în termenul de 18 luni impus de Regulament, termen ce este stabilit în sarcina autorităților din statele membre.

Cererea reclamantei a fost selectată și declarată eligibilă la 4.03.2013, dar Raportul de selecție finală a fost aprobat abia la 5.07.2013 sub nr. 64424.

Reclamanta arată că nu-i este imputabil faptul că autoritatea pârâtă deși a apreciat că cererea de finanțare este eligibilă la 4.03.2013, a rămas în pasivitate până la data de 05.07.2013, termen la care era deja expirată perioada de 18 luni pentru semnarea contractului de finanțare, dar instanța reține că etapa de verificare a conformității și evaluare a eligibilității cererii de finanțare nu este ultima etapă în procedura administrativă parcursă pe măsura 112, ci, este urmată de o etapă de verificare în teren și doar mai apoi de întocmirea raportului de selecție finală care în speță s-a întocmit la data de 05.07.2013, dată la care termenul de 18 luni de la instalare era expirat.

Potrivit Ghidului Solicitantului în vigoare la momentul desfășurării sesiunii de selecție se reține că beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vârsta de până la 40 de ani neîmpliniți la data depunerii Cererii de Finanțare, persoane fizice sau juridice care practică în principal activități agricole.

Înființarea unei exploatații agricole reprezintă prima înregistrare a terenurilor agricole la APIA și /sau a animalelor la ANSVSA/DSVSA/circumscripție veterinară, în numele solicitantului.

Beneficiarul măsurii 112 are obligația să respecte prevederile Cap. 2-2.1 "Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile" din Ghidul solicitantului pentru Măsura 112, să fie diligent și să depună toate înscrisurile cerute în probațiune prin Ghid pentru a avea certitudinea că proiectul său poate fi analizat și declarat admis înlăuntrul termenului maxim prevăzut de 18 luni calculat de la data instalării ca tânăr fermier.

De asemenea, solicitantul trebuie să depună cererea de finanțare în maxim 12 luni de la data instalării, aceasta stabilindu-se pe baza istoricului exploatației de la APIA de către experții APDRP, iar pentru a beneficia de fonduri nerambursabile, tânărul fermier trebuie să fie instalat într-o exploatație agricolă care are dimensiunea de minimum 6 UDE cu mai puțin de 12 luni înaintea depunerii cererii de finanțare la APDRP.

În speță, reclamanta a depus, la data de 28.06.2012 o Cerere de finanțare pe măsura 112, în sesiunea de proiecte M 112 - 01/12-06.07.2012, cu titlul "Instalarea fermierului Întreprinderea Individuală Pascu G.Florin", înregistrată sub nr. F112011250200945.

Reclamanta nu a dovedit culpa pârâtei în instrumentarea cu întârziere a dosarului său pentru a putea invoca vătămarea drepturilor și intereselor sale și pentru a justifica formularea unei cereri de repunere în termen, lucru imposibil de realizat în practică în condițiile în care sprijinul financiar FEADR se acordă pe sesiuni și în limita unui buget determinat, aferent unei perioade de desfășurare cunoscută dinainte de către participanți datorită instrucțiunilor publicate în Ghidul Solicitantului.

Din conținutul prevederilor Ghidului solicitantului Cap. 2-2.1 intitulat "Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile " se observă că solicitarea sprijinului de instalare pentru acordarea de fonduri nerambursabile prevede doar obligația tânărului fermier de a face dovada instalării sale într-o exploatație agricolă care are dimensiunea de minimum 6 UDE, cu mai puțin de 12 luni înaintea depunerii Cererii de finanțare la APDRP, încheierea contractului de finanțare nereprezentând o obligație în sarcina pârâtei APDRP în cazul în care solicitantul a fost declarat eligibil, cazul reclamantei, ci doar o posibilitate.

La momentul publicării Raportului final de selecție din data de 02.07.2013 termenul de 18 luni expirase, astfel că în actele întocmite ulterior acestei date angajații APDRP au aplicat prevederilor legale cuprinse în Fișa Măsurii, în Ghidului Solicitantului, dar și a prevederilor art. 13 alin. (4) din Regulamentul CE nr. 1974/2006 care îi obligau să procedeze la emiterea actului administrativ prin care să îi aducă la cunoștință solicitantului decizia de neîncheiere a Contractului de Finanțare și motivele care au stat la baza acesteia, respectiv Notificarea privind neîncheierea contractului de finanțare nr. 9880 din 6 noiembrie 2013.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta Întreprinderea Individuală A., arătând, în esență, următoarele:

Acțiunea recurentei reclamante având ca obiect anularea Notei nr. 9880 din 06 noiembrie 2013 de constatare a neîncheierii contractului de finanțare, precum și repunerea în termen, cu consecința obligării intimatei la încheierea contractului, s-a întemeiat pe faptul că, deși recurenta a depus cererea de finanțare, iar aceasta a fost selectată, ulterior i s-a comunicat nota de constatare atacata pe motiv că dispozițiile Ghidului solicitantului Măsurii 112 prevăd că data semnării contractului de finanțare de către ambele părți nu poate depăși 18 luni de la data instalării tânărului fermier, termen care a expirat la data de 02.07.2013.

Recurenta arată că, in condițiile in care publicarea raportului final s-a realizat in data de 05. 07. 2013, respectiv la trei zile după expirarea celor 18 luni, era imposibilă semnarea contractului de finanțare în termen. Așadar culpa in acest caz nu este a beneficiarului, ci aparține în întregime autorității intimate.

Nefăcându-se public în termen raportul de selecție finală, recurenta nu a știut la data de 02.07.2013 dacă a fost selectată pentru semnarea contractului de finanțare și nu avea calitatea de a cere semnarea acestuia.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimata pârâtă AFIR a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Prin încheierea de ședință din 25.04.2017, pronunțată în condițiile art. 493 C. proc. civ., recursul reclamantei a fost considerat admisibil în principiu.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul reclamantei este nefondat, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Recurenta a depus o Cerere de Finanțare pentru Măsura 112, în sesiunea de proiecte 01/12-06.07.2012, cu titlul "Instalarea fermierului A.", înregistrată sub nr. F112011250200945.

Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Arad a procedat la verificarea și analizarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și selecție, în baza documentelor depuse de solicitant.

Cererea de finanțare a recurentei a fost declarată eligibilă, conform raportului publicat pe pagina web a autorității la data de 4.03.2013, acordându-i-se 50 de puncte, dar această etapă a verificării privind conformitatea și eligibilitatea cererii/proiectului este urmată de etapa verificării în teren, potrivit regulilor prevăzute de Ghidul solicitantului aferent Măsurii 112 pentru apelul din 01/2012, doar ulterior întocmindu-se raportul final de selecție (în speță, raportul nr. 64424 din 5 iulie 2013), prin raportare la punctajul obținut de fiecare solicitant.

Deși recurentei i s-a comunicat, conform procedurii reglementate, faptul că a parcurs cu succes etapa de selecție, fiind calificată pentru etapa finală a contractării, Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 5 Vest a emis Nota nr. 9880 din 6 noiembrie 2013 de constatare a neîncheierii contractului de finanțare, prin care i-a adus la cunoștință faptul că nu se mai poate proceda la semnarea contractului de finanțare pentru depășirea termenului prevăzut de Regulamentul Comisiei nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cu modificările și completările ulterioare.

Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 13 alin. (4) din Regulament:

"

(4) Decizia individuală de acordare a ajutorului pentru instalarea tinerilor agricultori se adoptă în termen de maximum 18 luni de la instalare, astfel cum este definită de dispozițiile în vigoare în statele membre. în cazul în care ajutorul ia forma unei prime unice, astfel cum se prevede în anexa din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 și în sensul alineatului (3) de la prezentul articol, statele membre pot defalca plata în maximum cinci tranșe."

Potrivit PNDR - Fișa Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri":

"

Decizia individuală de acordare a sprijinului se adoptă în termen de maxim 18 luni de la data instalării (data la care a preluat/înființat exploatația)."

Totodată, în Ghidul Solicitantului pentru Măsura 112 din 01/2012 se prevede expres că "Data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier = Data semnării Contractului de Finanțare de către ambele părți, care nu poate depăși 18 luni de la data instalării tinerilor fermieri. După aceasta perioada, solicitantul nu mai poate semna contractul de finanțare."

În acest context legal, nu se poate reține că actele administrative contestate (nota de constatare și nota de soluționare a contestației administrative) sunt nelegale, prezumtiva culpă a autorității invocată de recurenta reclamantă, dar nedovedită în speță, nefiind de natură să conducă la o altă soluție, care ar încălca termenul ferm, expres prevăzut de Regulament.

Astfel, cadrul legal mai sus expus s-a bucurat de o largă publicitate, iar solicitanții trebuie să manifeste diligență pentru depunerea cererilor de finanțare într-un timp cât mai scurt de la data instalării și de la anunțarea sesiunii de proiecte, tocmai în considerarea faptului că procedura legală de acordare a sprijinului în cadrul Măsurii 112 parcurge mai multe etape și privește un număr considerabil de cereri de finanțare care trebuie verificate, atât documentar, cât și pe teren.

Or, din actele dosarului (certificat privind înscrierea în Registrul Fermierilor sub nr. RO003653339), reiese că data instalării ca tânăr fermier a recurentei este 02.01.2012, aceasta a depus cererea de finanțare după 6 luni (la data de 29.06.2012), fiind declarată eligibilă la 4.03.2013, iar Raportul de selecție final nr. 64.424, aprobat de către Autoritatea de Management pentru PND și care nu viza doar cererea recurentei, ci toate cererile de finanțare depuse și declarate eligibile la apelul de proiecte respectiv, a fost publicat la 05.07.2013, neputându-se reține, în aceste condiții, ca fiind dovedită o tergiversare a procedurii de către intimată.

Cât privește solicitarea recurentei de "repunere în termen", Înalta Curte constată că această posibilitate nu este prevăzută de Regulament ori de Ghidul solicitantului, iar referitor la cererea de obligare a intimatei la încheierea contractului de finanțare, este de observat faptul că selectarea proiectului în vederea finanțării nu naște în mod direct obligația încheierii contractului de finanțare, aceasta fiind condiționată și de dovedirea îndeplinirii unor condiții după comunicarea selectării, iar un impediment esențial îl constituie și epuizarea fondurilor alocate sesiunii respective de proiecte.

Față de împrejurările de fapt și de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale și contractuale la situația de fapt ce rezulta din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanta Întreprindere Individuală A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Întreprindere Individuală A. împotriva sentinței civile nr. 101 din 22 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 octombrie 2017.