ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.09.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6431/2013

HOTĂRÂRE
27.09.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6431/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

a) Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată la 30 septembrie

2011, reclamanta Fundația „Ș.”, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, anularea Ordinelor

nr. 5929 din 28 decembrie 2010, și 5930 din 28 decembrie 2010, precum și a

actelor de control nr. 5830 din 11 noiembrie 2010 și 5831 din 11 noiembrie

2010, prin care s-a dispus ridicarea autorizației de funcționare provizorie a

Fundației „Ș.” Târgu Mureș pentru unitățile de învățământ preuniversitar Școala

Postliceală Sanitară Sighișoara și Școala Postliceală Sanitară Târnăveni.

În motivarea acțiunii

s-a arătat că avea calitatea de asociație finanțatoare a celor două unități de

învățământ, pentru care a primit autorizație de funcționare provizorie, cu nr.

2832 din 17 decembrie 2007 și 2833 din 17 decembrie 2007, până la momentul

acreditării lor și acordării de personalitate juridică prin hotărâre de guvern.

A precizat că s-a

efectuat evaluarea activității de către Agenția română de asigurare a calității

în învățământul preuniversitar, care a propus ministrului educației retragerea

autorizației, astfel că au fost emise cele două ordine contestate.

S-a menționat că cele

două unități școlare îndeplinesc standardele de calitate necesare autorizării

funcționării, neajunsurile constatate cu ocazia controlului au fost remediate.

b) Întâmpinarea

formulată în cauză

Prin întâmpinarea

depusă la dosar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a invocat

excepția lipsei calității procesuale pasive a ministrului educației D.P.F.,

susținând că cele două ordine au fost emise în calitate de reprezentant al

S-a invocat, de

asemenea, excepția tardivității introducerii acțiunii, în raport de prevederile

art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ,

susținând că nu a fost respectat termenul reglementat de aceste dispoziții

legale, întrucât reclamantei i s-a răspuns la plângerea prealabilă la data de

21 aprilie 2011, iar acțiunea a fost introdusă la data de 30 septembrie 2011,

deci peste termenul de 6 luni.

Pârâtul a susținut că

M.E.C.T.C. nu are calitate procesuală pentru capătul de cerere având ca obiect

anularea actelor de control nr. 5830 din 11 noiembrie 2010 și 5831 din 11

noiembrie 2010, acte emise de către ARACIP, care este instituție publică, cu

personalitate juridică, așa cum rezultă din dispozițiile O.U.G. nr. 75/2005

aprobată prin Legea nr. 87/2006.

Pe fond, s-a arătat

că ordinele contestate au fost emise în baza competentelor recunoscute MECTS și

a avut în vedere propunerile făcute de către ARACIP prin Hotărârea 12 din 14

decembrie 2010 a acestei instituții, hotărâre prin care s-a respins cererea de

autorizare a funcționării celor două unități de învățământ preuniversitar, pe

considerentul că nu sunt îndeplinite condițiile pentru funcționarea în

conformitate cu toate standardele de calitate, aprobate prin H.G. nr. 21/2007.

c) Sentința și

considerentele primei instanțe

Prin Sentința nr. 89

din 10 mai 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins excepția tardivității

acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului și a dispus admiterea în parte a acțiunii reclamantei Fundația “Ș.”

în contradictoriu cu pârâtul MECTS, fiind anulate Ordinele nr. 5929 din 28

decembrie 2010 și nr. 5930 din 28 decembrie 2010, emise de pârât.

S-a dispus

respingerea ca inadmisibilă a cererii reclamantei de anulare a actelor de

control întocmite de ARACIP.

Pentru a pronunța

această sentință prima instanță a reținut că excepția lipsei calității

procesuale pasive a ministrului D.P.F. a rămas fără obiect întrucât reclamanta

a precizat că înțelege să se judece cu Ministerul Educației, Cercetării,

Tineretului și Sportului, răspunsul autorității pârâte fiind comunicat la 21

aprilie 2011, acțiunea fiind introdusă la 30 august 2011, s-a respectat

termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/

2004.

În ceea ce privește

excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Educației, Cercetării,

Tineretului și Sportului pentru petitul având ca obiect anularea actelor de

control, s-a reținut că acesta nu are calitate procesuală pasivă, actele fiind

emise de ARACIP, instituție cu personalitate juridică recunoscută prin O.U.G.

nr. 75/2005, ceea ce înseamnă că aceasta poate sta în instant, în nume propriu.

Pe fond, prima

instanță a apreciat că potrivit art. 34 din O.G. nr. 75/2005, Ministerul

Educației și Cercetării avea obligația de a avertiza organizația furnizoare și

a-i acorda un termen de un an pentru aducerea activității educaționale la

nivelul standardelor naționale, după expirarea termenului urmând a se face o

nouă evaluare externă.

S-a precizat în

sentință că, în speță, reclamanta nu a beneficiat de această perioadă de

grație, fiind lipsită de posibilitatea recunoscută de legiuitor de remediere a

deficiențelor constatate și de dreptul la o nouă evaluare, astfel că după

primul raport de evaluare externă în care s-au constatat anumite deficiențe,

reclamantei i s-a ridicat dreptul de funcționare pentru cele două unități de

învățământ preuniversitar.

Prima instanță a

arătat că reclamantei i s-a încălcat dreptul de a beneficia de o perioadă în

care să-și poată remedia deficiențele constatate la evaluarea externă

consemnate în cele două rapoarte de control, precum și dreptul la o nouă

evaluare.

a) Motivele de recurs

În motivele de recurs

s-a susținut, în esență, că reclamanta a desfășurat activitatea în cele două

unități școlare, pe baza unei autorizații provizorii de funcționare și că nu

era acreditată, refuzându-se acreditarea pentru motivul că nu erau îndeplinite

standardele și criteriile legale.

A explicat recurentul

art. 34 din O.U.G. nr. 75/2005 este aplicabil numai în cazul unităților de

învățământ acreditate și că reclamanta nefiind într-o astfel de situație, în

mod greșit prima instanță a considerat că actul atacat este nelegal.

b) Întâmpinarea

formulată în cauză

Prin întâmpinare, s-a

solicitat respingerea acțiunii întrucât potrivit art. 23 alin. (3) din H.G. nr.

22/2007, în cazul în care se constată că organizația furnizoare de educație nu

mai respectă standardele care au stat la baza acordării autorizației de

funcționare provizorie, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 34 din

O.U.G. nr. 75/2005, în sensul avertizării și acordării termenului de un an

pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale.

c) Analiza motivelor

de recurs

Înalta Curte,

examinând motivele de recurs, sentința primei instanțe, situația de fapt și legislația

aplicabilă, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor

expune în continuare.

Prin Ordinul nr. 5929

din 28 decembrie 2010 și Ordinul nr. 5980 din 28 decembrie 2010 s-au ridicat

autorizațiile provizorii de funcționare pentru Școala Postliceală Sanitară din

municipiul Sighișoara, respectiv Târnăveni, pentru neîndeplinirea unor

standarde de calitate.

Potrivit art. 34 din

O.U.G. nr. 75/2005 în cazul în care ARACIP constată că nu sunt îndeplinite

standardele de calitate, informează Ministerul Educației și Cercetării, care

avertizează furnizorul de educație și acordă un termen de un an pentru aducerea

activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare.

În aplicarea

prevederilor O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, s-a

adoptat H.G. nr. 22/2007 ca act normativ secundar, care reglementează

metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și

evaluare periodică a organizațiilor furnizoare de educație.

Potrivit art. 23 alin.

(1) din H.G. nr. 22/2007 unitățile de învățământ preuniversitar autorizate,

respectiv acreditate, sunt monitorizate și controlate de ARACIP în vederea

respectării standardelor care au stat la baza acordării autorizației de

funcționare provizorie, respectiv a acreditării.

Dacă se constată că

organizația furnizoare de educație nu mai respectă standardele care au stat la

baza acordării autorizației de funcționare provizorie, respectiv acreditarea,

se aplică prevederile art. 34 din ordonanța de urgență, în acest sens fiind

dispozițiile art. 34 alin. (3) din H.G. nr. 22/2007.

Din analiza

conținutului normativ al art. 23 alin. (3) din H.G. nr. 22/2007 rezultă în mod

clar că atât în cazul în care unitatea furnizare funcționează pe bază de

autorizație provizorie, cât și atunci când aceasta este acreditată, dacă din

raportul de evaluare întocmit de ARACIP reiese că nu mai sunt respectate

standardele care au stat la baza autorizației provizorii sau acreditării, se

aplică prevederile art. 34 din ordonanță.

Așa cum s-a arătat

mai sus, potrivit art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 75/2005 atunci când ARACIP

constată că nu mai sunt îndeplinite standardele de calitate, informează

Ministerul Învățământului și Cercetării care avertizează furnizorul și acordă

un termen de un an pentru aducerea activității educaționale la nivelul

standardelor naționale de calitate.

În speță, Ministerul

Învățământului a ignorat această prevedere legală care face parte din ordinea

juridică și a dispus ridicarea autorizației provizorii de funcționare.

În raport de

prevederile legale în vigoare, respectiv cele primare - O.U.G. nr. 75/2005 și

H.G. nr. 22/2007, măsura dispusă excede legii, motiv pentru care în mod

întemeiat prima instanță a constatat nelegalitatea celor două ordine și a

dispus anularea acestora.

Criticile formulate

în recurs, prin care se face distincție între unitățile acreditate și cele care

au autorizație provizorie de funcționare sunt neîntemeiate, întrucât

legiuitorul a instituit o procedură unitară în cazul ambelor forme de funcționare.

Având în vedere

considerentele prezentei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se

va respinge ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (în

prezent Ministerul Educației Naționale) împotriva Sentinței nr. 89 din 10 mai

2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 septembrie 2013.

Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-09-17
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6185/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Curtea de Apel Tg-Mureș a fost sesizată cu soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor art. 3 din anexa la HG nr. 453/200
ÎCCJ 2013-10-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6955/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Curtea de Apel Târgu Mureș a fost sesizată cu soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor art. 3 din Anexa la H.G. nr. 453
ÎCCJ 2013-03-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3422/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta F.C.Ș.C. a solicitat suspendarea Ordinului Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (O.M.E.C.T.S.) nr. 5615 din 10 octombri
ÎCCJ 2014-02-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 503/2014
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual. Curtea de Apel Târgu-Mureș a fost sesizată cu soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor art. 3 d
ÎCCJ 2010-05-25
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2723/2010
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea la data de 18 decembrie 2008, reclama
Sursă