ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 63/2015

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 767 din 11 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a fost admisă cererea formulată de autoritățile judiciare din Ungaria cu privire la executarea mandatului european de arestare din 18 iunie 2014, de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta, Ungaria referitor la persoana solicitată T.I., aflat în stare de detenție în Penitenciarul Bistrița și, în consecință: În baza art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Ungaria, în vederea executării mandatului european de arestare mai sus indicat, după terminarea executării pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare, în executarea căreia persoana solicitată se află în Penitenciarul Bistrița.

În baza art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea în vederea predării a persoanei solicitate T.I. pe o perioadă de 30 de zile, de la data încetării motivelor ce au condus la amânarea predării. S-a dispus emiterea mandatului de arestare a persoanei solicitate conform art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004. În baza art. 103 alin. (6) din Legea nr.302/2004 s-a constatat că persoana solicitată nu a renunțat la regula specialității conferită de art. 115 din Legea nr. 302/2004 și că nu a consimțit la predarea sa autorităților solicitante. În baza art. 87 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Totodată a fost stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 320 lei, onorariu apărător din oficiu, ce se va plăti din F.M.J.

pentru avocat P.A. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin adresa nr. 910/II/5/2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a sesizat instanța cu propunerea de luare a măsurii arestării persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile în vederea predării, arătând că a fost emis mandatul european de arestare din 18 iunie 2014, de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta, Ungaria, persoana solicitată fiind cercetată pentru comiterea infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 229 alin. (1) și (8) din Legea nr. IV/1978 din Ungaria, constând în aceea că, la data de 22 mai 2013, în jurul orei 21,40, în sediul de Poliție Gara de Vest din Budapesta, prin gesturi agresive, a împiedicat în exercitarea atribuțiilor legale pe agenții de poliție B.Z.

și T.I., care au încercat să-l identifice, după ce l-au condus în stare de ebrietate la sediul poliției. S-a procedat la depistarea, identificarea și ulterior la audierea persoanei solicitate care însă nu a fost reținută întrucât se află, în prezent în executarea unei pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare la Penitenciarul Bistrița. Persoana solicitată a fost prezentată în fața instanței atât la termenul din data de 26 din 2014, cât și la termenul din 11 decembrie 2014, când i s-a luat o declarație prin care acesta a învederat faptul că se opune predării sale. Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale în materie, instanța de fond a reținut că din conținutul mandatului european de arestare din 18 iunie 2014, de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta, Ungaria de judecătorul P.M.L.

rezultă că persoana solicitată este cercetată pentru comiterea infracțiunii de ultraj prin care s-a reținut în sarcina persoanei solicitate săvârșirea infracțiunii de ultraj, prevăzută de art. 229 alin. (1) și (8) din Legea nr. IV/1978 din Ungaria, (pedeapsa prevăzută de textul incriminator fiind de la 1 la 5 ani), constând în aceea că la data de 22 mai 2013, în jurul orei 21:40, în sediul Secției de Poliție Gară de Vest din Budapesta, prin gesturi agresive, a împiedicat în exercitarea atribuțiilor lor legale pe agenții de poliție B.Z. și T.I., care au încercat să-l identifice, după ce l-au condus în stare de ebrietate la sediul poliției, faptă ce este încriminată și de legea română, art. 257 C.pen.

În acest context, apreciind ca fiind îndeplinite condițiile de formă și de fond reglementate de Legea 302/2004 modificată și nefiind constatate impedimente legale la predare, instanța de fond a constatat că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este fondată. De asemenea, s-a constatat că persoana solicitată se află în executarea unei pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare (sentința penală nr. 673 din 19 iunie 2012 a Judecătoriei Târgu Mureș) la Penitenciarul Bistrița, acesta fiind încarcerat la data de 26 martie 2014 potrivit fișei aflate la dosar, f. 29. Având în vedere dispozițiile art. 58 și 105 din Legea nr. 302/2004, s-a solicitat statului solicitant să-și expună punctul de vedere cu privire la posibilitatea predării temporare a persoanei solicitate sau a audierii acestuia prin video conferință.

Prin adresa emisă de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta Ungaria, de judecătorul P.M.L. din 11 decembrie 2014 (f. 39), s-a arătat faptul că nu se solicită predarea temporară a persoanei solicitate și nici audierea acestuia-prin video conferință, acceptându-se ca predarea să se facă după executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare într-un Penitenciar din România. Față de cele arătate, constatând ca fiind îndeplinite cerințele textelor de lege menționate și a art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 a fost admisă cererea și s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat contestație persoana solicitată T.I. În susținerea căii de atac, acesta a arătat că nu este de acord cu amânarea predării după executarea pedepsei la care a fost condamnat în România întrucât dorește să poată contopi cele două pedepse.

Totodată sentința a fost criticată si sub aspectul necomputării perioadei cât a fost reținut în Ungaria, respectiv 28 ianuarie 2014-27 martie 2014. Examinând contestația formulată, înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru motivele arătate în continuare. Așa cum a reținut și instanța de fond, din verificarea mandatului european de arestare din 18 iunie 2014, emis de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta, Ungaria de judecătorul P.M.L., care constituie și mandat național de arestare, rezultă că față de persoana solicitată T.I. se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj, prevăzută de art. 229 alin. (1) și (8) din Legea nr. IV/1978 din Ungaria.

Fapta pentru care este cercetat constă în aceea că la data de 22 mai 2013, în jurul orei 21:40, în sediul Secției de Poliție Gara de Vest din Budapesta, prin gesturi agresive, a împiedicat în exercitarea atribuțiilor lor legale pe agenții de poliție B.Z. și T.I., care au încercat să-l identifice, după ce l-au condus în stare de ebrietate la sediul poliției, fiind sancționată și de legea penală română în cuprinsul art. 257 C. pen. Ca atare, se constată că este respectată condiția dublei incriminări prevăzută de art. 96 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

În baza mandatului european de arestare menționat anterior, potrivit procesului verbal aflat la fila 21 dosar fond, a fost identificată persoana solicitată T.I., aflată în Penitenciarul Bistrița în executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 673 din 19 iunie 2012 a Judecătoriei Târgu Mureș, care, fiind ascultată de procuror în prezența apărătorului din oficiu, a arătat că nu are obiecțiuni privind identitatea, nu este de acord cu predarea, nu dorește să execute o pedeapsă în Ungaria și nu renunță la regula specialității. În fața instanței de fond (fila 40), persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu amânarea predării și nu renunță la regula specialității, iar, în eventualitatea pronunțării unei pedepse, dorește să o execute în România.

Potrivit art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, dacă nu este incident vreunul din motivele de refuz al executării prevăzute de art. 98 din același act normativ, judecătorul se poate pronunța prin sentință deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate. Conform alin. (7) al aceluiași articol dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia cu privire exclusiv la poziția acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare.

Verificând actele și lucrările dosarului prin raportare la dispozițiile legale aplicabile, înalta Curte constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de refuz ale executării prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004, mandatul fiind emis în vederea efectuării de cercetări în cauză, iar pentru fapta pentru care este cercetat persoana solicitată nu a fost supusă unei proceduri judiciare în România sau în alt stat. Mai mult, apreciind a fi necesare clarificări, instanța de fond a solicitat autorității judiciare emitente informații suplimentare, aceasta comunicând, potrivit adresei aflată la fila 39 dosar, că nu solicită predarea temporară a persoanei solicitate și nici audierea acesteia prin video conferință, acceptându-se ca predarea să se facă după executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare într-un penitenciar din România.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului de arestare emis de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta, Ungaria cu privire la persoana solicitată T.I., întrucât acesta a fost emis pentru efectuarea de cercetări, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea și nu există niciun impediment în executare cu respectarea, desigur, a regulii specialității potrivit art. 115 alin. (2) același act normativ, astfel cum a precizat contestatorul în declarația dată.

Pe de altă parte, având în vedere că persoana solicitată se află în executarea unei pedepse în România, iar autoritatea emitentă nu a solicitat predarea temporară, în mod corect instanța de fond a constatat incidente dispozițiile art. 112 alin. (1) cu referire la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, dispunând amânarea predării până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen. În ceea ce privește critica vizând faptul că perioada 28 ianuarie 2014 - 27 martie 2014, în care persoana solicitată a fost reținută în Ungaria, nu a fost computată prin sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Înalta Curte arată că față de obiectul dosarului, reprezentat de executarea unui mandat european de arestare, nu.

se poate da curs solicitării contestatorului, computarea reținerii urmând a fi realizată de autoritățile ungare la pronunțarea unei hotărâri pe fondul cauzei. Pentru motivele de mai sus, în conformitate cu dispozițiile art. 425 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată T.I. împotriva sentinței penale nr. 767 din 11 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că se află în culpă procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 520 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată T.I. împotriva sentinței penale nr. 767 din 11 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori. Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 520 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 15 ianuarie 2015.