ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 63/2015

Asupra

cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

767 din 11 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și

de minori, a fost admisă cererea formulată de autoritățile judiciare din

Ungaria cu privire la executarea mandatului european de arestare din 18 iunie

2014, de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta, Ungaria referitor

la persoana solicitată T.I., aflat în stare de detenție în Penitenciarul

Bistrița și, în consecință:

În baza

art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus amânarea predării

persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Ungaria, în vederea

executării mandatului european de arestare mai sus indicat, după terminarea

executării pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei de 2 ani și 6 luni

închisoare, în executarea căreia persoana solicitată se află în Penitenciarul Bistrița.

În baza

art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea în vederea

predării a persoanei solicitate T.I. pe o perioadă de 30 de zile, de la data

încetării motivelor ce au condus la amânarea predării.

S-a

dispus emiterea mandatului de arestare a persoanei solicitate conform art. 103

alin. (13) din Legea nr. 302/2004.

În baza

art. 103 alin. (6) din Legea nr.302/2004 s-a constatat că persoana solicitată

nu a renunțat la regula specialității conferită de art. 115 din Legea nr. 302/2004

și că nu a consimțit la predarea sa autorităților solicitante.

În baza

art. 87 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina

statului.

Totodată

a fost stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 320 lei, onorariu apărător

din oficiu, ce se va plăti din F.M.J. pentru avocat P.A.

Pentru a

se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin adresa nr. 910/II/5/2014,

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a sesizat instanța cu propunerea de

luare a măsurii arestării persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile în

vederea predării, arătând că a fost emis mandatul european de arestare din 18

iunie 2014, de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta, Ungaria,

persoana solicitată fiind cercetată pentru comiterea infracțiunii de ultraj

prevăzută de art. 229 alin. (1) și (8) din Legea nr. IV/1978 din Ungaria,

constând în aceea că, la data de 22 mai 2013, în jurul orei 21,40, în sediul de

Poliție Gara de Vest din Budapesta, prin gesturi agresive, a împiedicat în

exercitarea atribuțiilor legale pe agenții de poliție B.Z. și T.I., care au

încercat să-l identifice, după ce l-au condus în stare de ebrietate la sediul

poliției.

S-a

procedat la depistarea, identificarea și ulterior la audierea persoanei solicitate

care însă nu a fost reținută întrucât se află, în prezent în executarea unei

pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare la Penitenciarul Bistrița.

Persoana

solicitată a fost prezentată în fața instanței atât la termenul din data de 26

din 2014, cât și la termenul din 11 decembrie 2014, când i s-a luat o

declarație prin care acesta a învederat faptul că se opune predării sale.

Analizând

actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale în materie,

instanța de fond a reținut că din conținutul mandatului european de arestare

din 18 iunie 2014, de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta,

Ungaria de judecătorul P.M.L. rezultă că persoana solicitată este cercetată

pentru comiterea infracțiunii de ultraj prin care s-a reținut în sarcina

persoanei solicitate săvârșirea infracțiunii de ultraj, prevăzută de art. 229

alin. (1) și (8) din Legea nr. IV/1978 din Ungaria, (pedeapsa prevăzută de

textul incriminator fiind de la 1 la 5 ani), constând în aceea că la data de 22

mai 2013, în jurul orei 21:40, în sediul Secției de Poliție Gară de Vest din

Budapesta, prin gesturi agresive, a împiedicat în exercitarea atribuțiilor lor

legale pe agenții de poliție B.Z. și T.I., care au încercat să-l identifice,

după ce l-au condus în stare de ebrietate la sediul poliției, faptă ce este încriminată

și de legea română, art. 257 C.pen.

În acest

context, apreciind ca fiind îndeplinite condițiile de formă și de fond

reglementate de Legea 302/2004 modificată și nefiind constatate impedimente

legale la predare, instanța de fond a constatat că cererea pentru executarea

mandatului european de arestare este fondată.

De

asemenea, s-a constatat că persoana solicitată se află în executarea unei

pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare (sentința penală nr. 673 din 19 iunie 2012

a Judecătoriei Târgu Mureș) la Penitenciarul Bistrița, acesta fiind încarcerat

la data de 26 martie 2014 potrivit fișei aflate la dosar, f. 29.

Având în

vedere dispozițiile art. 58 și 105 din Legea nr. 302/2004, s-a solicitat

statului solicitant să-și expună punctul de vedere cu privire la posibilitatea

predării temporare a persoanei solicitate sau a audierii acestuia prin video

conferință. Prin adresa emisă de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din

Pesta Ungaria, de judecătorul P.M.L. din 11 decembrie 2014 (f. 39), s-a arătat

faptul că nu se solicită predarea temporară a persoanei solicitate și nici

audierea acestuia-prin video conferință, acceptându-se ca predarea să se facă

după executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare într-un Penitenciar din

România.

Față de

cele arătate, constatând ca fiind îndeplinite cerințele textelor de lege

menționate și a art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 a fost admisă cererea

și s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate.

Împotriva

acestei sentințe, în termen legal, a formulat contestație persoana solicitată T.I.

În susținerea căii de

atac, acesta a arătat că nu este de acord cu amânarea predării după executarea

pedepsei la care a fost condamnat în România întrucât dorește să poată contopi

cele două pedepse. Totodată sentința a fost criticată si sub aspectul

necomputării perioadei cât a fost reținut în Ungaria, respectiv 28 ianuarie

2014-27 martie 2014.

Examinând

contestația formulată, înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru

motivele arătate în continuare.

Așa cum

a reținut și instanța de fond, din verificarea mandatului european de arestare

din 18 iunie 2014, emis de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta,

Ungaria de judecătorul P.M.L., care constituie și mandat național de arestare,

rezultă că față de persoana solicitată T.I. se efectuează cercetări sub

aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj, prevăzută de art. 229 alin. (1) și (8)

din Legea nr. IV/1978 din Ungaria.

Fapta

pentru care este cercetat constă în aceea că la data de 22 mai 2013, în jurul

orei 21:40, în sediul Secției de Poliție Gara de Vest din Budapesta, prin

gesturi agresive, a împiedicat în exercitarea atribuțiilor lor legale pe

agenții de poliție B.Z. și T.I., care au încercat să-l identifice, după ce l-au

condus în stare de ebrietate la sediul poliției, fiind sancționată și de legea penală

română în cuprinsul art. 257 C. pen. Ca atare, se constată că este respectată

condiția dublei incriminări prevăzută de art. 96 alin. (2) din Legea nr.

302/2004.

În baza

mandatului european de arestare menționat anterior, potrivit procesului verbal

aflat la fila 21 dosar fond, a fost identificată persoana solicitată T.I.,

aflată în Penitenciarul Bistrița în executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni

închisoare aplicată prin sentința penală nr. 673 din 19 iunie 2012 a

Judecătoriei Târgu Mureș, care, fiind ascultată de procuror în prezența

apărătorului din oficiu, a arătat că nu are obiecțiuni privind identitatea, nu

este de acord cu predarea, nu dorește să execute o pedeapsă în Ungaria și nu

renunță la regula specialității. În fața instanței de fond (fila 40), persoana

solicitată a arătat că nu este de acord cu amânarea predării și nu renunță la

regula specialității, iar, în eventualitatea pronunțării unei pedepse, dorește

să o execute în România.

Potrivit

art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care persoana solicitată

declară că este de acord cu predarea sa, dacă nu este incident vreunul din

motivele de refuz al executării prevăzute de art. 98 din același act normativ,

judecătorul se poate pronunța prin sentință deopotrivă asupra arestării și

predării persoanei solicitate. Conform alin. (7) al aceluiași articol dacă

persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară

emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu

audierea acesteia cu privire exclusiv la poziția acesteia față de existența

unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare.

Verificând

actele și lucrările dosarului prin raportare la dispozițiile legale aplicabile,

înalta Curte constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de

refuz ale executării prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004, mandatul

fiind emis în vederea efectuării de cercetări în cauză, iar pentru fapta pentru

care este cercetat persoana solicitată nu a fost supusă unei proceduri

judiciare în România sau în alt stat.

Mai

mult, apreciind a fi necesare clarificări, instanța de fond a solicitat autorității

judiciare emitente informații suplimentare, aceasta comunicând, potrivit adresei

aflată la fila 39 dosar, că nu solicită predarea temporară a persoanei

solicitate și nici audierea acesteia prin video conferință, acceptându-se ca

predarea să se facă după executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare

într-un penitenciar din România.

În

aceste condiții, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat în mod corect

că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru

executarea mandatului de arestare emis de către Judecătoria Centrală a Sectoarelor

din Pesta, Ungaria cu privire la persoana solicitată T.I., întrucât acesta a

fost emis pentru efectuarea de cercetări, cuprinde faptele pentru care se

solicită predarea și nu există niciun impediment în executare cu respectarea,

desigur, a regulii specialității potrivit art. 115 alin. (2) același act

normativ, astfel cum a precizat contestatorul în declarația dată.

Pe de

altă parte, având în vedere că persoana solicitată se află în executarea unei

pedepse în România, iar autoritatea emitentă nu a solicitat predarea temporară,

în mod corect instanța de fond a constatat incidente dispozițiile art. 112 alin.

(1) cu referire la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, dispunând amânarea

predării până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau

până la executarea pedepsei la termen.

În ceea

ce privește critica vizând faptul că perioada 28 ianuarie 2014 - 27 martie

2014, în care persoana solicitată a fost reținută în Ungaria, nu a fost

computată prin sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Înalta Curte arată

că față de obiectul dosarului, reprezentat de executarea unui mandat european

de arestare, nu. se poate da curs solicitării contestatorului, computarea

reținerii urmând a fi realizată de autoritățile ungare la pronunțarea unei

hotărâri pe fondul cauzei.

Pentru

motivele de mai sus, în conformitate cu dispozițiile art. 425 alin. (7) pct. 1

lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestația

formulată de persoana solicitată T.I. împotriva sentinței penale nr. 767 din 11

decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

În baza

art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că se află în culpă

procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de

520 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată T.I. împotriva

sentinței penale nr. 767 din 11 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel

Cluj, secția penală și de minori.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei

de 520 lei cheltuieli

judiciare

către stat, din care suma de 320 lei, reprezentând onorariul pentru

apărătorul desemnat din oficiu, se avansează din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 15 ianuarie 2015.