ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 657/2016
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 657/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizie nr. 657/2016
Prin sentința penală nr. 57
din 19 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția
penală, a fost respinsă
cererea de executare a mandatului european de
arestare emis la data de 25 ianuarie 2016, de către autoritățile
judiciare din Ungaria, respectiv, A. de la Judecătoria Tata împotriva
persoanei solicitate B., pentru săvârșirea infracțiunii de
trafic de persoane, prev. de art. 353 alin. (1) și (2) C. pen. Ungar.
S-a dispus
revocarea măsurii controlului judiciar a persoanei solicitate B.
dispusă prin Încheierea penală nr. 4/HI din 18 martie 2016 a Curții
de Apel Cluj, secția penală și de minori.
S-a constatat
că persoana solicitată B. a fost reținută în data de 18
martie 2016.
Cheltuielile
judiciare, au rămas în sarcina statului, urmând ca suma de 420 lei -
onorariu avocat oficiu - sa fie virată din fondul Ministerului
Justiției, către Baroul Cluj.
Pentru a se
pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Cluj a sesizat Curtea de Apel Cluj cu
propunerea de luare a măsurii arestării față de persoana
solicitată B. pe o durată de 30 de zile, ca urmare a emiterii, la
data de 25 ianuarie 2016, a unui mandat european de arestare de către
autoritățile judiciare din Ungaria pe numele persoanei solicitate B.
pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane
prevăzută de art. 353 alin. (1) și (2) C. pen. Ungar și în
consecință, predarea acestuia către autoritățile
judiciare din Ungaria.
S-a constatat
că, s-a procedat la depistarea, identificarea și ulterior audierea
persoanei solicitate de către procuror.
În contextul
în care mandatul european de arestare a fost prezentat de către procuror
fără a fi tradus în limba română, Curtea de apel a apreciat
că se impune traducerea acestuia și obținerea unor
informații suplimentare de la autoritățile din Ungaria, sens în
care a acordat un nou termen de judecată în cauză. Mai mult, pentru
că mandatul european de arestare nu era completat la punctul 2 b, a fost
efectuată corespondență cu autoritățile ungare în
sensul de a se comunica mandatul național de arestare preventivă ce a
stat la baza emiterii mandatului european de arestare sau orice altă
decizie echivalentă pe care se întemeiază mandatul european de
arestare. De asemenea, s-a solicitat să se comunice dacă
autoritățile judiciare din Ungaria își mențin mandatul
european de arestare emis pe numele persoanei solicitate.
Având în
vedere și poziția procesuală a persoanei solicitate B.,
adoptată cu ocazia audierii la parchet și la instanță,
Curtea de apel a apreciat că este oportună luarea față de
acesta a măsurii controlului judiciar, prin obligațiile impuse
garantându-se evitarea părăsirii teritoriului României, precum
și continuarea procedurii de executare a mandatului european de arestare
emis de către autoritățile judiciare din Ungaria.
Astfel, prin Încheierea
penală nr. x/HI din 18 martie 2016 s-a dispus față de persoana
solicitată B., în baza art. 101 alin. (5) din Legea nr. 302/2004,
republicată, ca efect al respingerii propunerii de luare a măsurii
arestării provizorii în vederea predării formulată de către
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, luarea măsurii controlului
judiciar.
S-a constatat
că persoana solicitată a fost reținută din data de 18
martie 2016, ora 14
10
și s-a dispus punerea de îndată în
libertate a acesteia dacă nu este arestată în altă cauză.
În baza art. 101
alin. (5), teza a II-a din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus
luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 30 de zile,
începând cu data de 18 martie 2016, până la data de 16 aprilie 2016 față
de persoana solicitată B.
În baza art. 215
alin. (1) lit. a), b), c), respectiv alin. (2) lit. a) și j) C. proc. pen.
pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să
respecte următoarele obligații:
- să se
prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;
- să
informeze de îndată instanța pe rolul căreia se află cauza
cu privire la schimbarea locuinței;
- să se
prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția
localității Tăuții Măgherăuș, jud.
Maramureș, conform programului de supraveghere întocmit de către
organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu
depășească limita teritorială a României decât cu
încuviințarea instanței de judecată;
- să nu
dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art. 215
alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenția persoanei solicitate că în
caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin
măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la
domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art. 215
alin. (4) C. proc. pen. s-a dispus ca supravegherea respectării de
către persoana solicitată a obligațiilor care îi revin pe durata
controlului judiciar se realizează de către Poliția
localității Tăuții Măgherăuș, jud.
Maramureș.
În baza art.
.87 din Legea nr. 302/2004, republicată cheltuielile judiciare au
rămas în sarcina statului.
S-a stabilit
termen pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de
arestare, tradus în limba română la data de 23 martie 2016.
Constatând
lipsa răspunsului autorităților judiciare din Ungaria cu privire
la mandatul național de arestare preventivă ce a stat la baza
emiterii mandatului european de arestare sau orice altă decizie
echivalentă pe care se întemeiază mandatul european de arestare,
Curtea de apel a acordat un nou termen la data de 14 aprilie 2016, urmând a fi
verificată și legalitatea și temeinicia măsurii controlului
judiciar.
Prin
încheierea pronunțată la data de 14 aprilie 2016, a fost
menținută măsura preventivă a controlului judiciar a
persoanei solicitate pe o perioadă de 30 de zile, până la data de 15
mai 2016, inclusiv.
Având în
vedere că autoritățile judiciare din Ungaria au comunicat,
telefonic, prin interpret, la data de 15 aprilie 2016, precum și în scris,
că nu posedă un mandat intern de arestare (fila 143 dosar) sau orice
altă decizie echivalentă pe care se întemeiază mandatul european
de arestare, și apreciind că
un mandat european de
arestare implică preexistența unui mandat de arestare intern, Curtea
de apel a respins cererea de executare a mandatului european de arestare emis
la data de 25 ianuarie 2016, de către autoritățile judiciare din
Ungaria, respectiv, A. de la Judecătoria Tata împotriva persoanei
solicitate B. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de
persoane, prevăzută de art. 353 alin. (1) și (2) C. pen. Ungar.
Împotriva
acestei sentințe, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Cluj a formulat contestație, solicitând desființarea, în parte,
a sentinței și în rejudecare, admiterea cererii de punere în
executare a mandatului european de arestare emis de către
autoritățile judiciare din Ungaria, predarea persoanei solicitate,
precum și luarea față de aceasta a măsurii arestării
în vederea predării.
Examinând
contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta
este fondată pentru motivele arătate în continuare.
Din
conținutul semnalării Biroului Național Sirene din data de 16
februarie 2016 și al mandatului european de arestare emis la data de 25
ianuarie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria,
respectiv Judecătoria Tata, rezultă că față de
persoana solicitată B. a fost demarată o procedură de
urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de
trafic de persoane, prevăzută de art. 353 alin. (1) și (2) C.
pen. Ungar, respectiv trafic de migranți prevăzută de art. 263 C.
pen. român.
Totodată,
din conținutul mandatului european de arestare rezultă că
faptele imputate persoanei solicitate B. constau în aceea că, în cursul
nopții de 22/23 februarie 2015, pe raza localității Debrecen,
fără drept și cu știință, a transportat cu un
autovehicul, fără să dețină autorizație în acest
sens, 5 persoane de naționalitate afgană (migranți), cărora
le-a promis, în schimbul sumei de 50 de euro de persoană, că îi va
transporta ilegal în Austria. A fost surprins de către
polițiștii maghiari într-o parcare, iar cu această ocazie
migranții au sărit din autovehicul și au reușit să
fugă de la fața locului, faptă pedepsită de C. pen. maghiar
cu închisoarea de până la 5 ani.
Faptele
menționate fac parte din categoria celor care exclud verificarea
condiției dublei incriminări, însă se constată că sunt
incriminate și în legea penală română, regăsindu-se în
conținutul infracțiunii prevăzute de art. 263 C. pen., fiind
sancționate cu pedeapsa închisorii.
Pe baza
mandatului european de arestare astfel emis, în
conformitate cu
dispozițiile art. 100 din Legea nr. 302/2004,
Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel Cluj a reținut persoana solicitată pe o
perioadă de 24 de ore în baza Ordonanței de reținere nr. 116/II/5/2016
din 18 martie 2016,
după ce, fiind audiată de procuror, aceasta a
declarat că este de acord să fie predată autorităților
judiciare
ungare pentru a-și demonstra nevinovăția, precizând că nu
renunță la regula specialității, nefiind de acord să
fie cercetată în Ungaria pentru alte fapte, decât cele menționate în
mandatul european de arestare.
Prin Încheierea
penală nr. x/HI din 18 martie 2016 s-a dispus față de persoana
solicitată B., în baza art. 101 alin. (5) din Legea nr. 302/2004,
republicată, ca efect al respingerii propunerii de luare a măsurii
arestării provizorii în vederea predării formulată de către
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, luarea măsurii controlului
judiciar, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 18 martie 2016, până
la data de 16 aprilie 2016, inclusiv.
Potrivit
dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de
arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară
competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea
și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul
efectuării urmăririi penale, judecății sau executării
unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de
libertate.
Alin. (2) al
aceluiași text de lege statuează că „mandatul european de
arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și
încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a
Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în jurnalul
Oficial al Comunităților Europene nr. L/190/1 din 18 iulie 2002.”
Din economia
dispozițiilor legale cuprinse în legea specială - art. 85 și
urm. din Legea nr. 302/2004 - care reglementează executarea unui mandat
european de arestare, rezultă că rolul instanței române în
această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de
formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni
privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz
ale predării pe care aceasta le invocă.
Analizând
actele dosarului, Înalta Curte observă că autoritățile
maghiare au menționat expres că decizia judiciară ce a stat la
baza solicitării adresate autorităților judiciare române o
constituie existența unui mandat european de arestare, făcându-se
totodată mențiunea expresă că mandatul european de
arestare, conform legislației naționale, constituie „concomitent”
și mandat național de arestare.
Prin urmare,
în cauză, inexistența unui mandat național de arestare distinct
de mandatul european de arestare și emis înaintea acestuia, nu constituie
un motiv implicit de neexecutare a mandatului european de arestare.
În aceste
condiții, Înalta Curte constată că, în mod greșit,
instanța de fond a respins cererea de executare a mandatului european de
arestare emis la data de 25 ianuarie 2016 de către autoritățile
judiciare din Ungaria, respectiv Judecătoria Tata, acesta fiind emis
pentru efectuarea de cercetări, cuprinde faptele pentru care se
solicită predarea și nu există niciun impediment în executare,
cu respectarea, desigur, a regulii specialității potrivit art. 115 alin.
2 din Legea nr. 302/2004, astfel cum a precizat persoana solicitată în
declarația dată.
Mai mult, se
constată că persoana solicitată și-a dat
consimțământul necondiționat pentru predare, conform art. 103 alin.
(5) din același act normativ.
Având în
vedere considerentele expuse, Înalta Curte va admite contestația
formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva
sentinței penale nr. 57 din 19 aprilie 2016 pronunțată de Curtea
de Apel Cluj, secția penală, privind pe intimatul persoană
solicitată B.
Va
desființa sentința penală atacată și, rejudecând:
Va admite
sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj
privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de
25 ianuarie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria,
respectiv de Judecătoria Tata împotriva persoanei solicitate B.
Va dispune
predarea persoanei solicitate B. către autoritățile judiciare
din Ungaria în vederea efectuării urmăririi penale, sub condiția
ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de
libertate, persoana predată să fie transferată în România.
Va dispune
arestarea persoanei solicitate B., în vederea predării către
autoritățile judiciare din Ungaria, pentru o perioadă de 30 de
zile, începând cu data încarcerării.
Va constata
că persoana solicitată înțelege să se prevaleze de
beneficiul regulii specialității prevăzute de art. 115 din Legea
nr. 302/2004, precum și că a fost reținută la data de 18
martie 216.
Cheltuielile
judiciare avansate de stat în fond și în contestație vor rămâne
în sarcina acestuia.
Onorariile apărătorilor
desemnați din oficiu pentru intimatul persoană solicitată la
fond în sumă de 420 lei, respectiv în contestație în sumă de 400
lei se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Cluj împotriva sentinței penale nr. 57 din 19 aprilie 2016 pronunțată
de Curtea de Apel Cluj, secția penală, privind pe intimatul
persoană solicitată B.
Desființează
sentința penală atacată și, rejudecând:
Admite
sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj
privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de
25 ianuarie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria,
respectiv de Judecătoria Tata împotriva persoanei solicitate B.
Dispune
predarea persoanei solicitate B. către autoritățile judiciare
din Ungaria în vederea efectuării urmăririi penale, sub condiția
ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de
libertate, persoana predată să fie transferată în România.
Dispune
arestarea persoanei solicitate B., în vederea predării către
autoritățile judiciare din Ungaria, pentru o perioadă de 30 de
zile, începând cu data încarcerării.
Constată
că persoana solicitată înțelege să se prevaleze de
beneficiul regulii specialității prevăzute de art. 115 din Legea
nr. 302/2004.
Constată
că persoana solicitată a fost reținută la data de 18 martie
2016.
Cheltuielile
judiciare avansate de stat în fond și în contestație rămân în
sarcina acestuia.
Onorariile apărătorilor
desemnați din oficiu pentru intimatul persoană solicitată la
fond în sumă de 420 lei, respectiv în contestație în sumă de 400
lei se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 05 mai 2016.