ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 657/2016

Decizie nr. 657/2016 Prin sentința penală nr. 57 din 19 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală, a fost respinsă cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 25 ianuarie 2016, de către autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv, A. de la Judecătoria Tata împotriva persoanei solicitate B., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 353 alin. (1) și (2) C. pen. Ungar. S-a dispus revocarea măsurii controlului judiciar a persoanei solicitate B. dispusă prin Încheierea penală nr. 4/HI din 18 martie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. S-a constatat că persoana solicitată B. a fost reținută în data de 18 martie 2016. Cheltuielile judiciare, au rămas în sarcina statului, urmând ca suma de 420 lei - onorariu avocat oficiu - sa fie virată din fondul Ministerului Justiției, către Baroul Cluj.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a sesizat Curtea de Apel Cluj cu propunerea de luare a măsurii arestării față de persoana solicitată B. pe o durată de 30 de zile, ca urmare a emiterii, la data de 25 ianuarie 2016, a unui mandat european de arestare de către autoritățile judiciare din Ungaria pe numele persoanei solicitate B. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 353 alin. (1) și (2) C. pen. Ungar și în consecință, predarea acestuia către autoritățile judiciare din Ungaria. S-a constatat că, s-a procedat la depistarea, identificarea și ulterior audierea persoanei solicitate de către procuror.

În contextul în care mandatul european de arestare a fost prezentat de către procuror fără a fi tradus în limba română, Curtea de apel a apreciat că se impune traducerea acestuia și obținerea unor informații suplimentare de la autoritățile din Ungaria, sens în care a acordat un nou termen de judecată în cauză. Mai mult, pentru că mandatul european de arestare nu era completat la punctul 2 b, a fost efectuată corespondență cu autoritățile ungare în sensul de a se comunica mandatul național de arestare preventivă ce a stat la baza emiterii mandatului european de arestare sau orice altă decizie echivalentă pe care se întemeiază mandatul european de arestare. De asemenea, s-a solicitat să se comunice dacă autoritățile judiciare din Ungaria își mențin mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate.

Având în vedere și poziția procesuală a persoanei solicitate B., adoptată cu ocazia audierii la parchet și la instanță, Curtea de apel a apreciat că este oportună luarea față de acesta a măsurii controlului judiciar, prin obligațiile impuse garantându-se evitarea părăsirii teritoriului României, precum și continuarea procedurii de executare a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Ungaria. Astfel, prin Încheierea penală nr. x/HI din 18 martie 2016 s-a dispus față de persoana solicitată B., în baza art. 101 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, republicată, ca efect al respingerii propunerii de luare a măsurii arestării provizorii în vederea predării formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, luarea măsurii controlului judiciar.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută din data de 18 martie 2016, ora 14 10 și s-a dispus punerea de îndată în libertate a acesteia dacă nu este arestată în altă cauză. În baza art. 101 alin. (5), teza a II-a din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 18 martie 2016, până la data de 16 aprilie 2016 față de persoana solicitată B. În baza art. 215 alin. (1) lit. a), b), c), respectiv alin. (2) lit. a) și j) C. proc. pen.

pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații: - să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemată; - să informeze de îndată instanța pe rolul căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; - să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția localității Tăuții Măgherăuș, jud. Maramureș, conform programului de supraveghere întocmit de către organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; - să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea instanței de judecată; - să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme. În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenția persoanei solicitate că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art. 215 alin. (4) C. proc. pen. s-a dispus ca supravegherea respectării de către persoana solicitată a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliția localității Tăuții Măgherăuș, jud. Maramureș. În baza art. .87 din Legea nr. 302/2004, republicată cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. S-a stabilit termen pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, tradus în limba română la data de 23 martie 2016. Constatând lipsa răspunsului autorităților judiciare din Ungaria cu privire la mandatul național de arestare preventivă ce a stat la baza emiterii mandatului european de arestare sau orice altă decizie echivalentă pe care se întemeiază mandatul european de arestare, Curtea de apel a acordat un nou termen la data de 14 aprilie 2016, urmând a fi verificată și legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar.

Prin încheierea pronunțată la data de 14 aprilie 2016, a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar a persoanei solicitate pe o perioadă de 30 de zile, până la data de 15 mai 2016, inclusiv. Având în vedere că autoritățile judiciare din Ungaria au comunicat, telefonic, prin interpret, la data de 15 aprilie 2016, precum și în scris, că nu posedă un mandat intern de arestare (fila 143 dosar) sau orice altă decizie echivalentă pe care se întemeiază mandatul european de arestare, și apreciind că un mandat european de arestare implică preexistența unui mandat de arestare intern, Curtea de apel a respins cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 25 ianuarie 2016, de către autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv, A. de la Judecătoria Tata împotriva persoanei solicitate B. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 353 alin. (1) și (2) C. pen.

Ungar. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a formulat contestație, solicitând desființarea, în parte, a sentinței și în rejudecare, admiterea cererii de punere în executare a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Ungaria, predarea persoanei solicitate, precum și luarea față de aceasta a măsurii arestării în vederea predării. Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta este fondată pentru motivele arătate în continuare. Din conținutul semnalării Biroului Național Sirene din data de 16 februarie 2016 și al mandatului european de arestare emis la data de 25 ianuarie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv Judecătoria Tata, rezultă că față de persoana solicitată B. a fost demarată o procedură de urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 353 alin. (1) și (2) C. pen.

Ungar, respectiv trafic de migranți prevăzută de art. 263 C. pen. român. Totodată, din conținutul mandatului european de arestare rezultă că faptele imputate persoanei solicitate B. constau în aceea că, în cursul nopții de 22/23 februarie 2015, pe raza localității Debrecen, fără drept și cu știință, a transportat cu un autovehicul, fără să dețină autorizație în acest sens, 5 persoane de naționalitate afgană (migranți), cărora le-a promis, în schimbul sumei de 50 de euro de persoană, că îi va transporta ilegal în Austria. A fost surprins de către polițiștii maghiari într-o parcare, iar cu această ocazie migranții au sărit din autovehicul și au reușit să fugă de la fața locului, faptă pedepsită de C. pen.

maghiar cu închisoarea de până la 5 ani. Faptele menționate fac parte din categoria celor care exclud verificarea condiției dublei incriminări, însă se constată că sunt incriminate și în legea penală română, regăsindu-se în conținutul infracțiunii prevăzute de art. 263 C. pen., fiind sancționate cu pedeapsa închisorii. Pe baza mandatului european de arestare astfel emis, în conformitate cu dispozițiile art. 100 din Legea nr. 302/2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a reținut persoana solicitată pe o perioadă de 24 de ore în baza Ordonanței de reținere nr. 116/II/5/2016 din 18 martie 2016, după ce, fiind audiată de procuror, aceasta a declarat că este de acord să fie predată autorităților judiciare ungare pentru a-și demonstra nevinovăția, precizând că nu renunță la regula specialității, nefiind de acord să fie cercetată în Ungaria pentru alte fapte, decât cele menționate în mandatul european de arestare.

Prin Încheierea penală nr. x/HI din 18 martie 2016 s-a dispus față de persoana solicitată B., în baza art. 101 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, republicată, ca efect al respingerii propunerii de luare a măsurii arestării provizorii în vederea predării formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 18 martie 2016, până la data de 16 aprilie 2016, inclusiv. Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al aceluiași text de lege statuează că „mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L/190/1 din 18 iulie 2002.” Din economia dispozițiilor legale cuprinse în legea specială - art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004 - care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte observă că autoritățile maghiare au menționat expres că decizia judiciară ce a stat la baza solicitării adresate autorităților judiciare române o constituie existența unui mandat european de arestare, făcându-se totodată mențiunea expresă că mandatul european de arestare, conform legislației naționale, constituie „concomitent” și mandat național de arestare. Prin urmare, în cauză, inexistența unui mandat național de arestare distinct de mandatul european de arestare și emis înaintea acestuia, nu constituie un motiv implicit de neexecutare a mandatului european de arestare.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că, în mod greșit, instanța de fond a respins cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 25 ianuarie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv Judecătoria Tata, acesta fiind emis pentru efectuarea de cercetări, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea și nu există niciun impediment în executare, cu respectarea, desigur, a regulii specialității potrivit art. 115 alin. 2 din Legea nr. 302/2004, astfel cum a precizat persoana solicitată în declarația dată. Mai mult, se constată că persoana solicitată și-a dat consimțământul necondiționat pentru predare, conform art. 103 alin. (5) din același act normativ.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva sentinței penale nr. 57 din 19 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală, privind pe intimatul persoană solicitată B. Va desființa sentința penală atacată și, rejudecând: Va admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 25 ianuarie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv de Judecătoria Tata împotriva persoanei solicitate B. Va dispune predarea persoanei solicitate B. către autoritățile judiciare din Ungaria în vederea efectuării urmăririi penale, sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

Va dispune arestarea persoanei solicitate B., în vederea predării către autoritățile judiciare din Ungaria, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării. Va constata că persoana solicitată înțelege să se prevaleze de beneficiul regulii specialității prevăzute de art. 115 din Legea nr. 302/2004, precum și că a fost reținută la data de 18 martie 216. Cheltuielile judiciare avansate de stat în fond și în contestație vor rămâne în sarcina acestuia. Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatul persoană solicitată la fond în sumă de 420 lei, respectiv în contestație în sumă de 400 lei se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva sentinței penale nr. 57 din 19 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală, privind pe intimatul persoană solicitată B. Desființează sentința penală atacată și, rejudecând: Admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 25 ianuarie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv de Judecătoria Tata împotriva persoanei solicitate B. Dispune predarea persoanei solicitate B. către autoritățile judiciare din Ungaria în vederea efectuării urmăririi penale, sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

Dispune arestarea persoanei solicitate B., în vederea predării către autoritățile judiciare din Ungaria, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării. Constată că persoana solicitată înțelege să se prevaleze de beneficiul regulii specialității prevăzute de art. 115 din Legea nr. 302/2004. Constată că persoana solicitată a fost reținută la data de 18 martie 2016. Cheltuielile judiciare avansate de stat în fond și în contestație rămân în sarcina acestuia. Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatul persoană solicitată la fond în sumă de 420 lei, respectiv în contestație în sumă de 400 lei se plătește din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 05 mai 2016.