ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1346/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel Constanța la data de 12.08.2015 contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea în contradictoriu cu intimatul A. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 433/6.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. x/118/2012 în temeiul art. 318 C. proc. civ.

În motivarea cererii s-a arătat că instanța de recurs nu a ținut cont de soluția pronunțată în Dosarul nr. x/88/2014, respectiv Decizia nr. 64/2015 a Curții de Apel Constanța prin care au fost menținute Încheierea nr. II/26.12.2011 a Curții de Conturi a României - Comisia de Soluționare Contestații și punctul II al Deciziei nr. 10/2014 a Curții de Conturi a județului Tulcea, încălcându-se principiul disponibilității în virtutea căruia instanța de judecată este ținută să se pronunțe asupra celor solicitate, încălcarea acestei obligații fiind o eroare materială, iar, pe de altă parte, a omis să cerceteze motivul de casare existent în speță raportat la autoritatea de lucru judecat.

Prin Decizia civilă nr. 947 din data de 28 septembrie 2015 pronunțată Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins contestația în anulare formulată de contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea, împotriva Deciziei civile nr. 433/06.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/88/2012 în contradictoriu cu intimatul A., ca nefondată.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea, susținând că din greșeală instanța de recurs a omis să cerceteze motivul de casare existent în speță, raportat la autoritatea de lucru judecat.

Existența unei hotărâri judecătorești poate fi invocată în cadrul altui proces, cu autoritate de lucru judecat, atunci când se invocă exclusivitatea hotărârii, sau cu putere de lucru judecat, când se invocă obligativitatea sa, fără ca în cel de-al doilea proces să fie aceleași părți, să se discute același obiect ci aceeași cauză. Altfel spus, pentru a se invoca obligativitatea unei hotărâri judecătorești privind soluționarea unei probleme juridice nu era necesară existența unei triple identități, privind părțile, cauza și obiectul, ci era necesar doar problema identității între problema soluționată irevocabil și problema dedusă judecății, instanța de judecată fiind ținută să pronunțe aceeași soluție, deoarece, în caz contrar, se ajunge la situația încălcării componentei "res judicata" a puterii de lucru judecat.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului se constată că, în temeiul art. 318 C. proc. civ., pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost înregistrată sub nr. x/36/2015 contestația în anulare formulată de contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea, împotriva Deciziei nr. 433/6.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/118/2012, în contradictoriu cu intimatul A., hotărâre prin care s-a respins, ca nefondat, recursul formulat împotriva Sentinței civile nr. 2097 din 27.03.2013.

Într-adevăr, dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ. statuează în mod expres că: hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare, iar dispozițiile art. 320 alin. (3) din același cod menționează că: hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

Or, în cauza de față, contestația în anulare formulată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs, s-a judecat de către instanța investită să soluționeze cererea de recurs, respectiv Curtea de Apel Constanța.

Astfel fiind, trebuie precizat faptul că în situația în care contestația în anulare a fost introdusă împotriva unei decizii a curții de apel prin care s-a judecat recursul formulat pe fondul litigiului, decizia fiind irevocabilă, potrivit art. 377 C. proc. civ., hotărârea pronunțată în contestația în anulare este de asemenea, irevocabilă, având în vedere prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ.

În aceste condiții, decizia curții de apel nu mai este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

În consecință, în raport de cele prezentate și față de prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea împotriva Deciziei civile nr. 947 din 28 septembrie 2015 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2016.

Procesat de GGC - NN