ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2264/2020

HOTĂRÂRE

04.11.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2264/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 4 noiembrie 2020

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Sector 4 București la data de 22.07.2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., să se dispună emiterea unui ordin de protecție în favoarea reclamantei și a minorilor C., D. pentru o perioadă de 6 luni, interzicerea oricărei forme de comunicare, interzicerea apropierii agresorului de reclamantă, la adresa de domiciliu din București și la locul de reședință din comuna Colonești, județul Olt, la o distanță mai mică de 300 metri și încredințarea minorilor către reclamantă.

Prin sentința nr. 9820/24.07.2019, Judecătoria Sector 4 București a respins, ca neîntemeiată, acțiunea.

Prin decizia nr. 2187/A/02.08.2019, Tribunalul București, secția a III a civilă a admis apelul reclamantei împotriva sentinței; a admis în parte cererea precizată; a emis ordin de protecție a reclamantei împotriva pârâtului, și, în consecință: a obligat pârâtul să păstreze o distanță minimă de 300 m față de reclamantă, față de locuința sa din municipiul București, B-dul x nr. 42, respectiv față de reședința reclamantei din comuna Colonești, str. x, jud. Olt; a interzis pârâtului orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanta; a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind emitere ordin de protecție pentru minor și stabilire domiciliu al acestuia; a obligat pârâtul să urmeze consiliere psihologică, durata măsurilor dispuse prin prezenta hotărâre fiind limitată la perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului de protecție; a atras atenția pârâtului că încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune, conform art. 32 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 republicată; a luat act că apelanta reclamantă a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei decizii, pârâtul B. a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III a civilă sub nr. x/2019.

Revizuentul a arătat că dispozițiile deciziei a cărei revizuire se solicită, sunt contradictorii cu dispozițiile mai multor hotărâri, respectiv: sentința nr. 6369/15.05.2018, pronunțată de Judecătoria Sector în dosar nr. x/2018, prin care s-a dispus ca autoritatea părintească asupra minorului C.,,.să fie exercitată de ambii părinți și stabilirea locuinței minorului la locuința tatălui."; decizia nr. 613/A/27.02.2019, pronunțată de Tribunalul București în dosar nr. x/2019, prin care a fost respins apelul reclamantei din prezenta cauză; sentința nr. 2965/16.05.2019, pronunțată de Judecătoria Galați în dosar nr. x/2019, având ca obiect ordonanță președințială stabilire program vizitare minori; decizia nr. 785/24.06.2019, pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr. x/2019, în calea de atac a apelului; sentința nr. 8506/27.06.2019, pronunțată de Judecătoria Sector 4 București în dosar nr. x/2019, cu obiect stabilire paternitate, exercitare autoritate părintească, pensie de întreținere, program de legături personale.

În ședința publică din data de 16.10.2019, Tribunalul, constatând că revizuentul a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 2187/02.08.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a III a civilă, în dosarul nr. x/2019, pentru contrarietate de motive, în raport de trei hotărâri judecătorești distincte, respectiv sentința nr. 6369/15.05.2018 (definitivă prin decizia nr. 613A/27.02.2019 din dosarul x/2019), sentința nr. 2965/16.05.2019 a Judecătoriei Galați (definitivă prin decizia nr. 785/24.06.2019 a Tribunalului Galați) și sentința nr. 8506/27.06.2019, pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, a dispus disjungerea acestor trei cereri de revizuire și formarea unor dosare distincte.

Prin încheierea sus menționată, Tribunalul a disjuns soluționarea cererii de revizuire a deciziei nr. 2187/02.08.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a III a civilă, în dosarul nr. x/2019, pentru contrarietate de motive, în raport de sentința nr. 8506/27.06.2019, pronunțată de Judecătoria Sector 4 București în dosarul x/2019, fiind format dosarul cu nr. x/2019

Cu privire la cererea de revizuire, Tribunalul București a invocat, în dosarul nr. x/2019, din oficiu, excepția necompetenței materiale a acestei instanțe.

Prin decizia nr. 3214 A/06.11.2019, Tribunalul București, secția a III a civilă a declinat soluționarea cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel București, reținând că instanța mai mare în grad prin raportare la hotărârile a căror contrarietate se invocă este Curtea de Apel București.

Prin decizia nr. 758/A/15.07.2020, Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului București, a constatat ivit conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că tribunalul a declinat greșit competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea curții de apel. Deși s-a reținut corect că se solicită revizuirea deciziei nr. 2187/02.08.2019 a tribunalului, pentru contrarietate față de prima hotărâre, reprezentată de sentința nr. 8506/27.06.2019 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București în dosar nr. x/2019, declinarea a operat în favoarea Curții de Apel București ca instanță superioară celei care a pronunțat a doua hotărâre (decizia nr. 2187/2.08.2019 a Tribunalului București, secția a III a civilă.

Art. 510 alin. (2) C. proc. civ. nu stabilește competența materială de soluționare a cererii de revizuire în favoarea instanței ierarhic superioare instanței care a pronunțat a doua hotărâre, ci stabilește limitativ competența materială de soluționare a cererii de revizuire în cazul motivului de revizuire în care se pretinde contrarietatea de hotărâri numai în favoarea instanței mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, în speță sentința nr. 8506/27.06.2019, pronunțată de Judecătoria Sector 4 București în dosar nr. x/2019.

Față de cele arătate, competența materială de soluționare a cererii de revizuire aparține Tribunalului București.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru următoarele argumente:

Obiectul prezentului dosar îl constituie, așa cum s-a arătat (urmare a disjungerii dispuse de Tribunalul București, secția a III civilă prin încheierea de ședință din 16.10.2019, pronunțată în dosar nr. x/2019) cererea de revizuire formulată de revizuentul B. în temeiul dispozițiilor art. 501 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., referitor la decizia nr. 2187/02.08.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a III a civilă, în dosarul nr. x/2019, pe care o consideră a fi contrară sentinței nr. 8506/27.06.2019, pronunțată de Judecătoria Sector 4 București în dosarul x/2019

Problema de drept dedusă judecății în cadrul regulatorului de competență este aceea de a se stabili care este instanța mai mare în grad în raport de instanțele care au pronunțat hotărârile pretins contradictorii, instanțe care sunt de grad diferit.

Potrivit dispozițiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ. "În cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre…"

În cauză, cele două hotărâri în raport de care se invocă cazul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt decizia nr. 2187/02.08.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a III a civilă, în dosarul nr. x/2019 și sentința nr. 8506/27.06.2019, pronunțată de Judecătoria Sector 4 București în dosarul x/2019

Întrucât textul legal anterior menționat este clar și fără echivoc, rezultă în mod incontestabil că, în condițiile în care instanța care a dat prima hotărâre este Judecătoria Sector 4 București, instanța mai mare în grad față de aceasta, potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ., este Tribunalul București.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.