ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 9 din data de 7 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. anterior, rap. la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 privind punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta H.F. în contradictoriu cu intimații S.G., C.M., O.V., M.C. și C.H.

S-a menținut ordonanța din 11 octombrie 2013 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș în Dosar nr. 70/P/2013 și ordonanța din 15 noiembrie 2013 dată de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș în Dosar nr. 415/II/2/2013.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată petenta la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Târgu-Mureș a reținut următoarele:

Prin Adresa nr. 481/VIII/1 din 05 decembrie 2013 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș, în conformitate cu prevederile art. 278 alin. (13) din C. proc. pen. anterior, a fost înaintată Curții de Apel Tg-Mureș plângerea formulată de petenta H.F. împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale.

În motivarea plângerii, petenta își exprimă nemulțumirea față de soluția dată prin ordonanțele atacate, după care descrie din nou situația de fapt ce a făcut obiectul plângerilor penale și litigiilor civile în care au fost date soluții și pronunțate hotărâri judecătorești de către intimați.

Analizând plângerea, prin prisma motivelor invocate, precum si a întregului material probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:

Prin Ordonanța din 11 octombrie 2013 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș în Dosar nr. 70/P/2013, s-au dispus următoarele:

Neînceperea urmăririi penale față de S.G. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș, C.M. - comisar șef în cadrul Poliției Mun. Târnăveni, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., întrucât lipsește o condiție necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, față de O.V. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș, C.M. - judecător în cadrul Tribunalului Mureș, C.H. - executor judecătoresc - pentru faptele săvârșite în cadrul Dosarului execuțional nr. 79/2004, respectiv pentru faptele săvârșite în cadrul Dosarului execuțional nr. 152/2011, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. anterior, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Disjungerea și declinarea în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni a cauzei privind săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. anterior de către membrii comisiilor de aplicare a legii fondului funciar din cadrul Primăriei Comunei Gănești, indicați de persoana vătămată în actul de sesizare și în declarația dată.

Pentru a pronunța această soluție, procurorul a reținut următoarele:

La data de 05 aprilie 2013 numita H.F. a depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș o plângere penală împotriva procurorilor S.G. și O.V., a lucrătorului de poliție C.M., a judecătorului C.M., a executorului judecătoresc C.H. și a membrilor comisiilor de fond funciar din cadrul Primăriei Gănești, jud. Mureș, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. anterior.

In cuprinsul plângerii depuse și în precizările făcute în declarația dată la dat de 23 aprilie 2013, numita H.F., a arătat că, solicită tragerea la răspundere penală a procurorilor S.G. și O.V., întrucât au soluționat nefavorabil solicitările sale, dispunând neînceperea urmăririi penale în Dosarele nr. 985/P/2005 și 203/P/2004 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni; tragerea la răspundere penală a lucrătorului de poliție C.M., din cadrai Poliției Mun. Târnăveni, întrucât într-un dosar penal în care a efectuat cercetări împotriva membrilor comisiei de aplicare a legii fondului funciar a propus parchetului soluția de neîncepere a urmăririi penale printr-un referat întocmit la data de 19 februarie 2004; tragerea la răspundere penală a executorului judecătoresc C.H., întrucât a procedat în mod abuziv la punerea în executare prin poprire asupra veniturilor persoanei vătămate în Dosarul execuțional nr. 79/2004 precum și pentru modul ilegal, în care același executor judecătoresc ar fi procedat la executarea prin poprire asupra pensiei persoanei vătămate într-un dosar execuțional întocmit în cursul anului 2011, prin care s-au recuperat sume reprezentând cheltuieli judiciare și cheltuieli de executare; tragerea la răspundere penală a judecătorului C.M., de la Judecătoria Târnăveni, întrucât prin sentința penală nr. 151/2004 a respins plângerile formulate de persoana vătămată; tragerea la răspundere penală a membrilor consiliilor de fond funciar de la Primăria Gănești, jud. Mureș - S.A., M.A., S.I., O.I. ș.a. - întrucât nu și-ar fi îndeplinit obligațiile conform legii, nereconstituind în favoarea moștenitorilor defunctului P.A. dreptul de proprietate asupra unui teren, deși aceștia ar fi avut dreptul la reconstituire, ci l-au reconstituit în favoarea altei persoane, precum și împotriva membrilor celei de-a doua comisii - V.I., M.A., S.I., O.I. ș.a. - întrucât nu ar fi procedat la punerea în aplicare a Deciziei nr. 196/R din data de 29 septembrie 1998 a Curții de Apel Tg. Mureș, deși ar fi fost obligați să procedeze la această punere în aplicare. l. Cu privire la faptele imputate procurorului S.G. si lucrătorului de poliție C.M., în prezent comisar-șef în cadrul Poliției Municipiului Târnăveni, referitor la modul în care și-au desfășurat activitatea în Dosarul nr. 203/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni, s-au efectuat cercetări în Dosarul nr. 24/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș, dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de aceștia sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. anterior, soluție menținută în urma exercitării căilor legale de atac prin rezoluția nr. 89/11/2/2011 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș și prin sentința penală nr. 12 din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Tg. Mureș.

În consecință, întrucât în aplicarea principiului „non bis în idem

”

o persoană nu poate fi cercetată/urmărită/judecată penal pentru aceleași fapte, în dosarul de față s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorul S.G. (în prezent procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș) și față de comisarul-șef de poliție C.M., din cadrul Poliției Municipiului Târnăveni, jud. Mureș, fiind incidente prevederile art. 10 lit. f) teza finală C. proc. pen. anterior.

Cu privire la faptele imputate de persoana vătămată procurorului O.V. (în prezent procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș), din actele aflate la dosarul cauzei a reieșit că procurorul menționat a dispus neînceperea urmăririi penale prin rezoluția din data de 02 iunie 2006 în Dosarul nr. 95/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni față de mai mulți făptuitori (S.A., I.N., M.A., ș.a.).

Din niciun element cu relevanță probatorie aflat la dosarul cauzei nu a reieșit împrejurarea că procurorul O.V. și-ar fi îndeplinit necorespunzător obligațiile de serviciu în ceea ce privește modul de soluționare a respectivului dosar, rezoluția fiind motivată în fapt și în drept și fundamentată pe actele premergătoare efectuate.

În consecință, s-a dispus neînceperea urmăririi penale de O.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. anterior, întrucât nu erau întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, lipsind elementele laturilor obiectivă și subiectivă.

Pe de altă parte, în ceea ce privește faptele imputate de persoana vătămată procurorului O.V., respectiv modul de soluționare a Dosarului nr. 985/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni, în raport de data soluționării acestui Dosar (02 iunie 2006) s-a împlinit și termenul de prescripție a răspunderii penale la data de 01 iunie 2011.

Cu privire la faptele imputate de persoana vătămată judecătorului M.C., din cadrul Judecătoriei Târnăveni (în prezent judecător în cadrul Tribunalului Mureș), constând în faptul că prin Sentința penală nr. 151/2004 a respins plângerea acesteia formulată împotriva soluției pronunțate în dosarul nr. 312/P/2003 al Judecătoriei Târnăveni, din actele aflate la dosarul cauzei a reieșit că judecătorul menționat a respins plângerea menționată, prin Sentința penală nr. 151/2004, sentință care a fost pronunțată la data de 16 iunie 2004. Pe de o parte, nu a reieșit din materialul aflat la dosarul cauzei împrejurarea că judecătorul și-ar fi îndeplinit în mod necorespunzător sau nu și-ar fi îndeplinit atribuțiile de serviciu în ceea ce privea modul de soluționare a plângerii, astfel s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de acesta sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. anterior, întrucât nu erau întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, lipsind elementele laturilor obiectivă și subiectivă. Pe de altă parte, în raport de data pronunțării soluției termenul de prescripție a răspunderii penale (5 ani, calculați de la data săvârșirii faptei, conformitate cu prevederile art. 121 alin. (1) art. 122 alin. (1) lit. d) și alin. (2) C. pen. anterior), s-a împlinit la data de 15 iunie 2009, fiind aplicabile și prevederile art. 10 lit. g) C. proc. pen. anterior.

Cu privire la faptele imputate de persoana vătămată executorului judecătoresc C.H., în ceea ce privea modul în care a acționat în cadrul executării silite desfășurate în Dosarul execuțional nr. 79/2004, în cauză, nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., lipsind latura obiectivă și subiectivă, dispunându-se neînceperea urmăririi penale. Astfel, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei (cererea de declanșare a procedurii executării silite, procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc la data de 08 august 2006), a reieșit că în cadrul Dosarului execuțional nr. 79/2004 al Biroului Executorului Judecătoresc C.H. persoana vătămată H.F. a avut calitatea de creditor, iar nu de debitor, aceasta solicitând punerea în executare a Sentinței civile nr. 302/1998 a Tribunalului Mureș de către debitorul Consiliul Local al Comunei Gănești și nu au fost reținute aspecte privind îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de către executorul judecătoresc C.H.

Pe de altă parte, întrucât în Dosarul execuțional nr. 79/2004, actele de executare s-au desfășurat în perioada anilor 2004-2006, în cauză, intervenind în cursul, anului 2011, prescripția răspunderii penale, pentru faptele de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor care ar fi putut fi comise, ipotetic, de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare, sunt incidente și prevederile art. 10 lit. g) C. proc. pen. anterior.

În cadrul Dosarului execuțional nr. 152/2011, executorul judecătoresc C.H. a procedat la punerea în executare, în beneficiul creditorului S.G., a dispozițiilor cuprinse în sentința penală nr. 12 din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Tg. Mureș, prin care instanța a dispus ca intimatului S.G. să-i fie achitată suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, de către petenta H.F., ca urmare a respingerii plângerii formulate de aceasta împotriva soluției pronunțate în Dosarul nr. 24/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș.

În cadrul acestui dosar execuțional, executorul judecătoresc C.H. a emis la data de 07 iulie 2011 o dispoziție de poprire a pensiei debitorului H.F., iar la data de 16 noiembrie 2011 Dosarul execuțional a fost închis, ca urmare a recuperării integrale a debitului și a cheltuielilor de executare.

Din actele aflate la dosarul cauzei, și anume din dosarul execuțional nr. 152/2011, care se află atașat în copie certificată, nu a reieșit împrejurarea că executorul judecătoresc C.H. și-ar fi îndeplinit în mod necorespunzător sau nu și-ar fi îndeplinit atribuțiile de serviciu în legătură cu desfășurarea procedurii de executare silită, actele de executare fiind îndeplinite, în conformitate cu dispozițiile legale incidente, în materia executării silite.

În consecință, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc C.H.

Cu privire la faptele imputate de persoana vătămată membrilor comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar, din cadrul Primăriei Comunei Gănești, jud. Mureș, s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni.

Împotriva acestei soluții, petenta s-a adresat cu plângere Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș, plângere ce a fost respinsă prin Ordonanța din 15 noiembrie 2013 dată de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg-Mureș în Dosar nr. 415/II/2/2013.

În cuprinsul plângerii înaintată instanței, petenta a invocat aceleași motive care sunt cuprinse și în plângerea adresată procurorului, motive care au fost analizate amănunțit prin Ordonanța din 11 octombrie 2013.

O parte din susținerile petentei, exced prezentului cadru procesual.

Astfel, nu fac obiectul prezentei cauze aspectele privind pretinsa săvârșire a infracțiunii de tulburare de posesie de către numita Minerva prin ocuparea unei părți din lotul de teren, plângerea formulată de petenta pentru pretinsa amenințare la care a fost supusă, reținerea unei sume din pensie pentru impozitul pe terenul agricol, vizitele făcute de polițiști la domiciliul petentei și citațiile pretins false înmânate acesteia de la ultimul termen acordat în prezentul dosar sau plângerea prealabilă pe care aceasta a depus-o la Poliția municipiului Târgu-Mureș.

Pe de altă parte, pretinsele falsuri ale proceselor-verbale și ale fișelor de punere în posesie din anul 1998, al procesului-verbal încheiat cu ocazia punerii în posesie din 2004, ori actele nelegale, emise de secretarul primăriei, tot în anul 2004, pot face obiectul cercetărilor de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni, în favoarea căruia a fost declinată cauza în urma disjungerii în privința membrilor comisiei locale de fond funciar.

Soluția de disjungere a cauzei și de declinare a acesteia a fost dată, în conformitate cu prevederile legale imperative, în materie, de competență materială, după calitatea persoanei și funcțională a organului de urmărire penală, plângerea petentei, fiind neîntemeiată și sub acest aspect.

în acord cu procurorul, instanța a constatat că în cazul intimaților S.G. și C.M. lipsește o condiție necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 din vechiul C. pen, iar în cazul celorlalți trei intimați, respectiv O.V., M.C. și C.H., nu sunt întrunite elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni.

împotriva acestei sentințe penale a formulat apel petenta H.F., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 21 martie 2014.

În motivarea cererii formulate, a arătat că înțelege să formuleze calea de atac pentru a obține cercetarea infracțiunilor consemnate în motivarea plângerii penale ce face obiectul Dosarului nr. 453/43/2013 solicitând tragerea la răspunderea penală a procurorilor S.G. și O.V., a lucrătorului de poliție C.M., a executorului judecătoresc C.H., a judecătorului C.M., a membrilor comisiilor de fond funciar de la Primăria Gănești, jud. Mureș, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. anterior, întrucât au soluționat nefavorabil solicitările sale de anulare a actelor administrative false întocmite de Primăria Gănești, respectiv, S.A., M.A., I.N., S.I., V.I., B.I., O.I., V.I., K.Ș., B.E., depunând înscrisuri în susținerea cererii, procesul-verbal și fișa de punere în posesie a defunctului P.A. din 25 august 1999, precum și Decizia nr. 196 - Rechizitoriului din 29 septembrie 1998 a Curții de Apel Târgu-Mureș, Sentința penală nr. 151/2004 din 16 iunie 2004 a Judecătoriei Târnăveni, definitivă prin decizia nr. 137 - Rechizitoriului din 11 martie 2005 a Tribunalului Mureș și Sentința penală nr. 12 din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Târgu-Mureș.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor și condițiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă.

Hotărârile supuse apelului, conform dispozițiilor art. 408 C. proc. pen., sunt sentințele, dacă legea nu prevede altfel.

Examinând apelul formulat, în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile formulate, înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art. 551 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. hotărârile primei instanțe rămân definitive la data pronunțării, când hotărârea nu este supusă contestației sau apelului.

În cauza de față petenta a declarat apel împotriva Sentinței penale nr. 9 din 7 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, definitivă potrivit art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen. anterior.

În conformitate cu prevederile art. 278 alin. (10) C. proc. pen. anterior, „hotărârea judecătorului pronunțată potrivit art. 278 alin. (8) este definitivă.

”

În privința sentinței penale atacate, pronunțată în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. anterior și definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În materia apelului, admisibilitatea intervine, în principal, în două situații: când apelul este îndreptat împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel și când a fost declarat de o persoană care nu are calitatea procesuală de a apela. Acestora li se adaugă și cazurile în care titularul dreptului de apel depășește limitele în care i se recunoaște dreptul său de apel, precum și cele în care se declară apel împotriva unei hotărâri pe care aceeași parte o atacase anterior printr-un alt apel.

În speță, apelul nu este obiectiv încuviințat de lege, hotărârea atacată făcând parte din cele care, potrivit legii, nu sunt supuse niciunei căi de atac.

Prin urmare, petentei nu îi este recunoscută calea de atac a apelului împotriva sentinței penale nr. 9 din 7 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 453/43/2013.

Pentru aceste considerente Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. l lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil apelul petentei H.F., întrucât acesta a fost formulat împotriva unei hotărâri definitive.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga apelanta petentă la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petenta H.F. împotriva sentinței penale nr. 9 din data de 7 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă apelanta petentă la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10 octombrie 2014.