ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 133/F din data de 6 martie 2014, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, în baza dispozițiilor art. 459 C. proc. pen., ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta P.V., împotriva sentinței penale nr. 539 din data de 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 12897/2/2010.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen. revizuenta a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 100 lei.

Pentru a hotăra astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10 februarie 2014 sub nr. 817/2/2014 la Curtea de Apel București, secția a II-a penală, numita P.V. a formulat cerere de revizuire în numele soțului său, P.A., solicitând revizuirea sentinței penale nr. 539 din data de 22 decembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. 12897/2/2010, prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului P.A. din infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. anterior în infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. anterior, respectiv în temeiul art. 25 raportat la art. 291 C. pen. anterior, inculpatul P.A. fiind condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de instigare la uz de fals, iar în temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. anterior fiind condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. anterior au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului P.A., stabilindu-se ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare, iar în ceea ce privește acțiunea civilă, a fost obligat inculpatul P.A., în solidar cu inculpații O.C.R. și A.M. la plata sumei de 70.000 dolari SUA, în echivalentul în lei la data plății, către partea civilă S.L.

Revizuenta P.V. a susținut că în mod greșit instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, reținând agravanta prevăzută de art. 215 alin. (5) C. pen. anterior, deși nu s-au administrat probe pentru a se stabili cursul dolarului la data de 19 iunie 2006, invocând dispozițiile art. 385

19

pct. 17 C. proc. pen. anterior.

În continuare a susținut că instanța a comis o gravă eroare de fapt, hotărârea dată fiind contrară legii și prin ea făcându-se o greșită aplicare a legii, cu referire la stabilirea cuantumului obiectului infracțiunii reținute în actul de sesizare - invocând prevederile art. 385

19

pct. 17, pct. 18 și art. 38516 alin. (3) C. proc. pen.

Un al doilea motiv de revizuire viza împrejurarea că inculpatul O.V., a dorit să-și schimbe declarația dată în fața organelor de cercetare penală, admițând că numeroase fapte au fost săvârșite de către acesta, în drept fiind invocate dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. anterior.

Analizând cererea de revizuire, instanța de fond a apreciat că față de motivele invocate, acestea nu se încadrează în cazurile limitativ prevăzute de lege pentru a putea constata admisibilitatea în principiu a cererii, aspectele menționate reprezentând motive pentru promovarea căii de atac a recursului, cale de atac de care partea a uzat, având aceleași solicitări cu cele expuse și în cererea de revizuire.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuenta P.V., apreciind-o ca fiind netemeinică, considerând că cererea de revizuire se încadrează în cazurile limitativ prevăzute de lege.

În continuare, a susținut că instanța de fond nu a administrat nici o probă referitoare la cursul oficial al dolarului american din data de 19 iunie 2006, Curtea de Apel București dispunând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. anterior în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. anterior și condamnarea soțului său, P.A. la o pedeapsă de 10 ani închisoare.

A mai susținut că s-a comis o eroare de fapt și că hotărârea de la fond este nelegală, făcându-se o greșită aplicare a legii, cu referire la stabilirea cuantumului prejudiciului produs prin infracțiunea reținută în actul de sesizare, partea vătămată S.L. neadministrând nici un fel de probă care să ateste posesia sumei reținute în actul de sesizare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de la data de 30 aprilie 2014.

Examinând cauza, Înalta Curte apreciază apelul declarat de revizuenta P.V. ca fiind tardiv, din următoarele considerente:

Copia minutei sentinței penale nr. 133/F din data de 6 martie 2014 a Curții de Apel București a fost comunicată revizuentei la data de 14 martie 2014, așa cum reiese din procesul verbal de predare ce se regăsește la fila 31 dosar al Curții de Apel București.

Dispozițiile art. 8 din Legea nr. 225/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. prevăd că hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor și condițiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă, iar potrivit art. 410 alin. (1) C. proc. pen., „termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, și curge de la comunicarea copiei minutei".

Față de dispozițiile mai sus arătate, termenul de 10 zile în care revizuenta putea declara apel, a expirat la data de 25 martie 2014.

Din ștampila aplicată pe plicul prin care a fost înaintată cererea de apel către Curtea de Apel București, rezultă că acesta a fost declarat la data de 28 aprilie 2014, cu mult peste termenul prevăzut expres de dispozițiile legale.

Față de cele expuse mai sus, Înalta Curte urmează a respinge ca tardiv apelul declarat de revizuenta P.V. împotriva sentinței penale nr. 133/F din 6 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, apelul declarat de revizuenta P.V. împotriva sentinței penale nr. 133/F din 6 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă apelanta - revizuenta la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 septembrie 2014.