ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1960/2014

Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 60 din 11 iunie 2013 a Judecătoriei Mangalia, județul Constanța, în temeiul art. 400 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 394 C. proc. pen., s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul P.M. în privința laturii penale a cauzei soluționată prin sentința penală nr. 286/P din 26 noiembrie 2012 a Judecătoriei Mangalia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 144/P din 22 februarie 2013 a Tribunalului Constanța. Conform prevederilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat revizuientul P.M. să plătească statului suma de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, judecătoria a reținut următoarele: La data de 28 mai 2013, a fost înregistrată pe rolul instanței adresa nr. 123/III/6/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, prin care a fost înaintată, spre competentă soluționare, cererea formulată de revizuientul P.M. care solicită revizuirea sentinței penale nr. 286/P din 26 noiembrie 2002 pronunțată de Judecătoria Mangalia în Dosarul nr. 198/254/2012, definitivă prin decizia penală nr. 144/P din data de 22 februarie 2013 a Curții de Apel Constanța, prin care au fost menținute dispozițiile instanței de fond sub aspectul laturii penale dar s-au casat cele sub aspectul laturii civile, cauza fiind trimisă spre rejudecare doar pentru latura civilă la Judecătoria Mangalia.

În motivarea cererii de revizuire, revizuientul a arătat că sentința penală nr. 286/P din 26 noiembrie 2002 pronunțată de Judecătoria Mangalia a urmărit favorizarea inculpatului R.C., arătând că judecătorul a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu prin respingerea unor probe și înlăturând concluziile expertului care îi erau favorabile. De asemenea, a arătat că atât judecătorul fondului, cât și președintele completului de judecată care a soluționat recursul au săvârșit infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual, favorizarea infractorului și uz de fals, arătând că instanța de recurs nu a cercetat și nu s-a pronunțat asupra niciunui motiv de recurs, ocolind în mod viclean toate motivele de recurs prezentate.

Revizuentul a mai arătat că atât reprezentantul Ministerului Public, instanța de fond și instanța de recurs au dat o interpretare frauduloasă deciziei civile nr. 2931 din 05 decembrie 2002, irevocabilă, și învestită cu formulă executorie în numele Președintelui României, reținând în mod fals că reconstituirea dreptului de proprietate dispus prin hotărâre ar însemna trecerea revizuentului în anexa nr. 23 despăgubiri, mistificând conținutul hotărârii nr. 890 din 04 august 2005, numai în baza afirmațiilor și declarațiilor false făcute de inculpat și de apărătorul acestuia și fără să se țină seama de cadrul procesual, unitar și obligatoriu prevăzut de Legea fondului funciar.

De asemenea, revizuentul a arătat și faptul că lucrătorul de poliție P.M.A., din cadrul Secției de Polițe Rurală Mangalia se face vinovat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, neglijență în serviciu, favorizarea infractorului, fals intelectual și complicitate la infracțiunile săvârșite de inculpatul R.C. Revizuentul a arătat că decizia civilă nr. 566 din data de 16 noiembrie 2004 a Tribunalului Constanța constituie un fals, întrucât a fost obținută de inculpatul R.C. în baza unui înscris obținut cu declarații fals, sens în care înțelege să se înscrie în fals cu privire la acest înscris. În drept revizuientul a indicat ca temei de drept disp. art. 393-408 C. proc. pen. Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia, ca urmare a verificărilor efectuate potrivit dispozițiilor art. 399 C. proc.

pen., a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind neîntemeiată întrucât atât faptele imputate magistraților, judecători și procurori, cât și lucrătorului de poliție nu au fost cercetate în fond, cerință prevăzută de disp. art. 395 alin. (1) C. proc. pen. Din oficiu, instanța a dispus atașarea Dosarului nr. 625/254/2009 al Judecătoriei Mangalia. Examinând admisibilitatea prezentei cereri de revizuire prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța a reținut următoarele: Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia a arătat că faptele imputate magistraților, judecători și procurori, cât și lucrătorului de poliție nu au fost cercetate în fond, cerință prevăzută de disp.

art. 395 alin. (1) C. proc. pen., astfel încât s-a impus respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată. Examinând admisibilitatea prezentei cereri de revizuire prin prisma dispozițiilor art. 403 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 394 alin. (1) C. proc. pen., instanța a constatat că motivele invocate în cuprinsul cererii nu se circumscriu niciunuia dintre cazurile de revizuire prevăzute la art. 394 alin. (1) C. proc. pen. Potrivit art. 403 alin. (1) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanță, în camera de consiliu, fără citarea părților și fără participarea procurorului; instanța examinează dacă cererea este făcută în condițiile prevăzute de lege și dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu.

Cum, potrivit concluziilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, dar și raportat la actele dosarului de fond nu rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire, iar motivele invocate în cuprinsul cererii nu se circumscriu niciunuia dintre cazurile de revizuire prevăzute la art. 394 alin. (1) C. proc. pen., instanța a reținut că prezenta cerere de revizuire este neîntemeiată, urmând a fi respinsă în consecință. În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., fiind în culpă procesuală revizuentul a foat obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 100 RON. Împotriva sentinței penale nr. 60 din 11 iunie 2013 a Judecătoriei Mangalia a declarat recurs, în termen legal, revizuentul P.M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În esență, recurentul revizuent P.M. a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 395 alin. (1) C. proc. pen. care nu permit dovedirea cazurilor de revizuire prevăzute de art. 394 lit. b), c) și d) C. proc. pen., pe care se întemeiază și cererea sa de revizuire, decât dacă prin hotărâre judecătorească sau ordonanța procurorului s-a antamat fondul cauzei. Prin decizia penală nr. 42/P din 21 ianuarie 2014 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, a respins, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul P.M. împotriva sentinței penale nr. 60 din 11 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul penal nr. 2083/254/2013.

Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs revizuentul P.M. Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil. Căile de atac ordinare și extraordinare se exercită strict în limita condițiilor cazurilor, și termenelor prevăzute expres, limitativ și imperativ de lege, norma procesuală penală fiind, la rândul ei, de strictă aplicare și interpretare. În consecință, se constată că recurentul a exercitat, pe de o parte, un recurs la recurs, iar pe de altă parte, a exercitat o cale ordinară de atac împotriva unei hotărâri definitive. Acționând de maniera arătată, recurentul a efectuat un demers procesual în afara legii, sancționat de norma procesual penală cu inadmisibilitate.

Cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 395 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte constată că este formulată în cadrul unei căi de atac neprevăzută de lege, motiv pentru care nu poate fi luată în discuție, neexistând cadrul legal necesar. Văzând și prevederile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul P.M. împotriva deciziei penale nr. 42/P din 21 ianuarie 2014 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori. Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 06 iunie 2014.