ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5955/2019

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, la data de 25.01.2016 sub nr. x/2016 reclamanta Universitatea Tehnică Cluj în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, a solicitat instanței anularea sesizării standard de informare (SSIB) nr. x/19.01.2015, cu obligarea pârâtului la rambursarea cheltuielilor în sumă de 1.220.707,44 RON ce în mod greșit au fost declarate nelegale; obligarea la cheltuieli de judecată.

În susținerea celor solicitate se arată că este beneficiară a contractului de finanțare x, iar la data de 20.01.2015 i-a fost comunicată sesizarea menționată în petit prin care i se imputa nereguli pe parcursul implementării contractului.

Prin sentința nr. 115 din data de 13.04.2016, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, în contradictoriu cu Organismul Intermediar Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Împotriva sentinței nr. 115 din data de 13.04.2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Prin primul motiv de recurs se arată că, hotărârea cuprinde motive contradictorii, ceea ce atrage casarea acesteia conform at. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Astfel, instanța de fond a reținut ca motivare a respingerii acțiunii situația în care lipsa anulării Procesului-verbal nr. x/19.11.2014 conduce la imposibilitatea anulării Scrisorii Standard de Informare a Beneficiarului nr. x/19.01.2015.

Așa după cum s-a arătat și în acțiunea introductivă, preluarea constatărilor dintr-un act administrativ în altul, prin trimitere, face posibilă analiza legalității acelor constatări, independent de valabilitatea sau anularea Procesului-verbal nr. x/I9.11.2014, contrar susținerilor primei instanțe.

Prin cel de-al doilea motiv de recurs se arată că, hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, ceea ce atrage casarea acesteia conform at. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Procesul-verbal nr. x/19.11.2014 nu poate constitui în sine motiv pentru stabilirea unor neeligibilități în cadrul unor cereri de rambursare, întrucât nu există prevederi legale în acest sens. Pornind de la această premiză, trimiterea la procesul-verbal, în cadrul Scrisorii Standard de Informare a Beneficiarului nr. x/19.01.2015, nu poate fi interpretată decât ca o preluare a motivațiilor care pot conduce la invalidarea unor sume.

Conform art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011, având în vedere principiu proporționalității, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursarea/plata finală, reprezentând cheltuieli efectuate și declarate de beneficiari, în situația în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială a indicatorilor/obiectivelor proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, pentru care beneficiarii și-au angajat răspunderea realizării. Din economia acestui text de lege se deduce în mod rezonabil că îndeplinirea indicatorilor și/sau a obiectivelor proiectului trebuie să conducă la validarea sumelor cheltuite de beneficiar pentru realizarea acestor indicatori și/sau obiective.

În cadrul Proiectului derulat în baza Contractului de finațare nr. x, beneficiarul Universitatea Tehnică a îndeplinit acești indicatori.

Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea hotărârea atacată și, rejudecând litigiul în fond conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, admiterea acțiunii.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pe motiv că susținerile recurentei-reclamante nu pot fi încadrate în cazurile de casare indicate, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 18 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 23 ianuarie 2019.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, a apărărilor intimatului-pârât invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, Înalta Curte constată că recursul este fondat și va fi admis.

Analizând motivele de recurs, Înalta Curte, constată că motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. este nefondat, considerentele hotărârii primei instanțe explicând în mod convingător soluția pronunțată în dispozitiv, prin argumente de fapt și de drept care demonstrează că judecătorul fondului a analizat în mod adecvat situația de fapt și susținerile părților, trecându-le prin filtrul propriei sale aprecieri.

Sub acest aspect se reține că cerința motivării adecvate a unei hotărâri judecătorești nu trebuie confundată cu obligația de a răspunde tuturor argumentelor prezentate de părți în vederea susținerii temeiurilor de fapt și de drept pe care se întemeiază solicitările părților litigante, fiind suficient ca aceste argumente să fie tratate grupat, în analiza aspectelor relevante care fundamentează poziția procesuală a părților.

Prin urmare, Înalta Curte reține caracterul nefondat al recursului în privința criticilor întemeiate pe motivul de casare reglementat de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ.

Cu privire la fondul cauzei, Înalta Curte reține că recurenta-reclamantă a investit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea sesizării standard de informare (SSIB) nr. x/19.01.2015, cu obligarea pârâtului la rambursarea cheltuielilor în sumă de 1.220.707,44 RON.

Prima instanță a respins acțiunea reținând că atât timp cât procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor nr. x/19.11.2011 nu a fost anulat printr-o hotărâre irevocabilă, nu se poate reține o nelegalitate a scrisorii de informare.

Printr-o acțiune separată, înregistrată la data de 09.03.2016, pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - M.E.N. (M.E.C.Ș.), a solicitat anularea Deciziei nr. OI/84/84/14.01.2016 privind soluționarea contestației pe care a formulat-o, anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/19.11.2014 și a creanței aferente acestuia.

Prin sentința civilă nr. 198 din data de 22 iunie 2016 pronunțată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - M.E.N. (M.E.C.Ș.) și în consecință a dispus anularea deciziei nr. 01/84/ES/14.01.2016 și a procesului-verbal nr. x/19. XI.2014.

Prin Decizia nr. 2889 din data de 29.05.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, împotriva sentinței nr. 198 din 22 iunie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, ca nefondat.

Motivul invocat de OIPOSDRU-MENCS pentru invalidarea sumelor aferente Cererii de rambursare nr. x, potrivit Scrisorii Standard de Informare care constituie obiectul prezentei judecăți, a constat în emiterea procesului-verbal nr. x/19. XI.2014, act care a fost anulat prin hotărâre judecătorească definitivă.

Față de aceste aspecte, constatând că procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/19.11.2014, precum și Decizia nr. OI/84/84/14.01.2016 privind soluționarea contestației formulate împotriva acestui proces-verbal au fost anulate în mod definitiv de către o instanță de judecată, Înalta Curte apreciază că Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului nr. O1/449/SVPF/19.01.2015 nu-și mai găsește fundament juridic pentru menținerea sa în circuitul civil și, pe cale de consecință va fi anulată.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată și, rejudecând, va admite acțiunea formulată de reclamanta Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și va anula Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului (SSIB) nr. x/19.01.2015 emisă de OIPOSDRU-MENCS, în ceea ce privește cheltuielile neeligibile în sumă de 1.220.707,44 RON.

În temeiul art. 451 C. proc. civ., intimatul-pârât va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată cuantum de 50 RON (taxă judiciară de timbru achitată în dosarul de fond) și 200 RON (taxă judiciară de timbru achitată în dosarul de recurs), către recurenta-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, împotriva sentinței nr. 115 din 13 aprilie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Admite acțiunea formulată de reclamanta Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. Anulează Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului (SSIB) nr. x/19.01.2015 emisă de OIPOSDRU-MENCS, în ceea ce privește cheltuielile neeligibile în sumă de 1.220.707,44 RON.

Obligă pârâtul la rambursarea către reclamantă a acestei sume, în cuantum de 1.220.707,44 RON.

Obligă pârâtul OIPOSDRU-MENCS la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 RON (taxă judiciară de timbru achitată în dosarul de fond) și 200 RON (taxă judiciară de timbru achitată în dosarul de recurs), către recurenta-reclamantă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 noiembrie 2019.