ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5468/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5468/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 08 noiembrie 2019
Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Obiectul cererii deduse judecății
Prin cererea formulată și înregistrată de petenta APĂ CANAL SIBIU S.A. pe rolul Tribunaluli Sibiu, secția I civilă, s-a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 59/15.02.2019 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul civil nr. x/2018
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 26.03.2019 Tribunalul Sibiu, secția I civilă a admis cererea formulată de petenta APĂ CANAL SIBIU S.A. și în conseciță a îndreptat eroarea materială strecurată în minuna și dispozitivul sentinței civile nr. 59/15.02.2019 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosatul nr. 2137/85/2018, în sensul că, în loc de " Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Sibiu", se va redacta " Cu drept de recurs, în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Sibiu", cum este corect.
Împotriva acestei Încheieri a declarant recurs SOCIETATEA A. S.A., acest recurs fiind înregistrat pe rolul secției I-a Civilă din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, în data de 22.04.2019 sub nr. De dosar x/2018
La termenul din 9 mai 2017, reclamanta recurentă a invocat excepția necompetenței funcționale a secției I civilă în soluționarea prezentului recurs.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Hotărârea secției I-a Civilă din cadrul Curții de Apel Alba Iulia
Prin decizia civilă nr. 221/2019 din data de 09 mai 2019 secția I-a Civilă din cadrul Curții de Apel Alba Iulia a admis excepția necompetenței funcționale a acestei secții și a declinat, în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia competența de soluționare a recursului declarat de către reclamanta S.C. A. S.A. împotriva încheierii din 26.03.2019 a Tribunalului Sibiu, pronunțată în dosarul nr. x/2018.
Pentru a pronunța această soluție, secția I civilă din cadrul Curții de Apel Alba Iulia a reținut, în esență că, potrivit art. 53 alin. (1)
1
din Legea nr. 101/2016 procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către instanța civilă de drept comun în circumscripția căreia se află sediul autorității contractante.
La art. 55 alin. (3) din același act normativ se prevede că hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ și fiscal a curții de apel, care judecă în complet specializat în achiziții publice.
Analizând cele două dispoziții legale s-a constatat o evidentă necorelare între acestea, respectiv între modificarea introdusă prin alin. (1)
1
al art. 53, - ce este o transpunere a art. 2 alin. (1) din Directiva 89/665/CEE și a art. 2 alin. (1) și (5) din Directiva 92/13/CEE -, și alin. (3) al art. 55 din Legea nr. 101/2016, însă, a apreciat instanța că nu este chemată să spună cum ar trebui să fie legea, aceasta nu creează norme, ci doar aplică legea în forma în care este.
S-a constatat astfel că, sub aspectul competenței funcționale a instanței de recurs, art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 stipulează că hotărârea - fără nicio distincție - va fi atacată la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, care judecă în complet specializat în achiziții publice.
Or, unde legiuitorul nu distinge, nici interpretului (instanței) nu îi este permis, conform adagiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
Prin urmare, a apreciat instanța că, atât hotărârile pronunțate conform alin. (1) al art. 53 din Legea nr. 101/2016, cât și cele pronunțate conform alin. (1)
1
al aceluiași articol (hotărârea dată în prezenta cauză), se atacă la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, iar judecata se va face de către un complet specializat în achiziții publice.
În consecință, s-a reținut că secția I civilă a Curții de Apel nu este competentă să judece prezenta cauză în calea de atac a recursului, motiv pentru care excepția necompetenței funcționale invocată în cauză este fondată și în temeiul art. 131 raportat la art. 136 C. proc. civ. a admis-o, cu consecința declinării competenței de soluționare a recursului declarat de către reclamanta S.C. A. S.A. împotriva încheierii din 26.03.2019 a Tribunalului Sibiu în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia.
Ca urmare a declinării competenței, dosarul a fost înregistrat pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, în data de 14.05.2019 sub nr. de dosar x/2018
Hotărârea secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Alba Iulia.
Prin Decizia nr. 624/2019 pronunțată la data de 04 iunie 2019, secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Alba Iulia a admis la rându-i excepția necompetenței funcționale, invocată din oficiu și și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva încheierii de ședință din 26.03.2019 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția I civilă în dosar nr. x/2018 în contradictoriu cu intimatele pârâte S.C. Apă Canal S.A. Sibiu și S.C. B. S.R.L. București, în favoarea secției I Civilă a Curții de Apel Alba Iulia.
A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.
Pentru a hotărî astfel, secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Alba Iulia a reținut, în esență, că, odată ce s-a stabilit o competență de soluționare a cauzei în primă instanță, este evident că această competență se păstrează în mod corespunzător și în căile de atac - Decizia RIL 18/2016, pct. 164 - fiind contrar logicii juridice a permite crearea unui conflict de competență în diferitele grade de jurisdicție pe care le parcurge un proces, aceasta cu atât mai mult cu cât vorbim de o competență de ordine publică, astfel cum a statuat Înalta Curte prin Decizia RIL 17/2018. Or, nici un principiu de drept nu permite o interpretare în sensul că o competență de ordină publică poate fi diferită în calea de atac, față de cea statuată în mod definitiv în fața primei instanțe.
În raport de aceste împrejurări, secția de contencios administrativ și fiscal a apreciat că, la momentul sesizării instanței de control judiciar, aceasta nu mai poate pune în discuție eventuala sa necompetență, față de prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., cauza fiind de competența secției I Civilă a Curții de Apel Alba Iulia, căreia i se va declina competența de soluționare a recursului declarat de reclamantă.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.
Înalta Curte, sesizată fiind cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., raportat la obiectul litigiului, precum și la dispozițiile legale incidente în speță, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea secția I-a Civilă din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Argumente de fapt și de drept relevante
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu la data de 19.09.2018 sub dosar nr. x/2018, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu APA CANAL SIBIU S.A., B. S.R.L și C. - Societate de Asigurare și Reasigurare S.A., a solicitat:
ca măsura provizorie, să se dispună suspendarea executării, pana la soluționarea cauzei, a sub-clauzei 4.2 din Contractul de lucrări nr. x/29.08.2014, privind garanția de buna execuție;
să se constate lipsa dreptului beneficiarului Apă - Canal S.A. Sibiu de a solicita penalități de întârziere în cuantum de 670.017,67 RON ca urmare a modificării Determinarea Inginerului nr. 12566/09.08.2018 privind Revendicarea Beneficiarului referitoare la plata penalităților de întârziere;
să se dispună obligarea pârâtelor APĂ CANAL SIBIU S.A. și B. S.R.L la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
Acțiunea reclamantei a fost întemeiată în drept pe art. 69 și 53 din Legea 101/2016.
Prin încheierea nr. 23/2018 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția I civilă în ședința Camerei de Consiliu din 20.09.2018, a fost admisă excepția necompetenței funcționale a secției I Civile a Tribunalului Sibiu și s-a stabilit competența de soluționare a cererii în favoarea secției a II - a Civile, litigii cu profesioniști din cadrul aceleiași instanțe, căreia i-a fost trimis dosarul spre soluționare.
Dosarul nr. x/2018 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018*, care a pronunțat încheierea nr. 394/27.09.2018 prin care a fost admisă excepția necompetenței funcționale a secției a II - a Civile, cauza a fost declinată spre competentă soluționare în favoarea secției I Civile a Tribunalului Sibiu, care a constatat ivit conflictul negativ de competență, fiind sesizată Curtea de Apel cu soluționarea conflictului.
Prin sentința nr. 38/11.10.2018 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. x/2018, prin regulator de competență, a fost stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I Civile a Tribunalului Sibiu.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu la data de 08.10.2018 sub dosar nr. x/2018, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu APA CANAL SIBIU S.A., B. S.R.L și C. - Societate de Asigurare și Reasigurare S.A., a solicitat, ca măsura provizorie, suspendarea executării, pana la soluționarea dosarului nr. x/2018, a sub-clauzei 4.2 din Contractul de lucrări nr. x/29.08.2014, privind garanția de buna execuție, cu obligarea pârâtelor la cheltuieli de judecată.
Acțiunea reclamantei a fost întemeiată în drept pe art. 69 și 53 alin. (2) din Legea 101/2016.
Prin încheierea nr. 661/2018 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția I civilă în ședința Camerei de Consiliu din 09.10.2018, în dosar nr. x/2018, a fost admisă excepția necompetenței funcționale a secției I Civile a Tribunalului Sibiu și s-a stabilit competența de soluționare a cererii în favoarea secției a II - a Civile, litigii cu profesioniști din cadrul aceleiași instanțe, căreia i-a fost trimis dosarul spre soluționare.
Dosarul nr. x/2018 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018*, care a pronunțat încheierea nr. 414/11.10.2018 prin care a fost admisă excepția necompetenței funcționale a secției a II - a Civile, cauza a fost declinată spre competentă soluționare în favoarea secției I Civile a Tribunalului Sibiu, care a constatat ivit conflictul negativ de competență, fiind sesizată Curtea de Apel cu soluționarea conflictului.
Prin sentința nr. 46/29.10.2018 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. x/2018, prin regulator de competență, a fost stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I Civile a Tribunalului Sibiu.
Ca urmare a pronunțării regulatoarelor de competență, cele două dosare au fost trimise spre competentă soluționare secției I Civile a Tribunalului Sibiu, care la termenul de judecată din 12.12.2018 a dispus atașarea dosarului nr. x/2018 la dosarul nr. x/2018, ca urmare a admiterii excepției de litispendență.
Prin sentința civilă nr. 59/15.02.2019 Tribunalul Sibiu, secția I civilă a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. B. S.R.L. precum și cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâții S.C. B. S.R.L., S.C. Apă Canal S.A. și C. - Societate de Asigurare Reasigurare S.A., având ca obiect constatarea lipsei dreptului beneficiarului S.C. Apă Canal Sibiu de a solicita penalități de întârziere.
Prin aceeași sentință, instanța a constatat ca rămasă fără obiect cererea reclamantei de suspendare a executării sub clauzei 4.2 din Contractul de lucrări nr. x/29.08.2014 privind garanția de bună execuție.
Sentința a fost pronunțată cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Împotriva sentinței nr. 59/2019 reclamanta S.C. A. S.A. a declarat recurs, solicitând casarea sentinței și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 59/15.02.2019 a fost înregistrat pe rolul secției I-a Civilă din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, această instanță declinându-și competența în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a aceleiași curți de apel.
La rândul său, secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Alba Iulia și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I -a Civilă a Curții de Apel Alba Iulia, constatând deopotrivă ivit și confictul negativ de competență între cele două secții din cadrul aceleiași Curți de Apel.
Astfel, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a fost înregistrat dosarul nr. x/2018, având ca obiect conflictul negativ de competență ivit între secția I-a Civilă și secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, pentru soluționarea recursului declarat de recurenta - reclamantă împotriva sentinței civile nr. 59/2019.
La data de 16.10.2019 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 4792 a stabilit competența de soluționare a recursului declarat de recurenta - reclamantă Societatea A. S.A., în contradictoriu cu intimatele - pârâte Apă Canal Sibiu S.A., B. S.R.L. și C. - Societate de Asigurare și Reasigurare S.A., în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă.
Împotriva aceleiași sentințe - Sentința civilă nr. 59/15.02.2019, pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția I civilă, la data de 25.03.2019, pârâta S.C. Apă Canal Sibiu S.A. a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale, cerere care a fost admisă prin încheierea pronunțată în ședința Camerei de Consiliu din 26.03.2019, în sensul că în loc de "Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare" se va redacta "Cu drept recurs în termen de 10 zile de la comunicare".
Împotriva încheierii din 26.03.2019 reclamanta S.C. A. S.A. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia și respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale ca nefondată; acest recurs fiind înregistrat initial pe rolul secția I-a Civilă sub nr. de dosar x/2018, apoi pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal sub nr. de dosar x/2018, din cadrul Curții de Apel Alba Iulia; aceste instanțe declinându-și reciproc competența.
Înalta Curte având de analizat conflictul negativ de competență ivit între secția I-a Civilă și secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, în cauza având ca obiect recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva încheierii din 26 martie 2019, de îndreptare a erorii materiale strecurată în minuta și dispozitivul sentinței civile nr. 59/15.02.2019 are în vedere soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal cu privire la conflictul negativ de competență ivit între aceleași instanțe, secția I-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal - în soluținarea recursului declarat de recurenta - reclamantă S.C. A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 59/15.01.2019, în condițiile în care articolul 446 C. proc. civ. prevede că " încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 454
4
sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea".
Instanța apreciază că pentru soluționarea unitară a cauzei, se impune ca și recursul declarat împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale strecurată în minuta și dispozitivul sentinței civile nr. 59/15.02.2019 să fie soluționat de aceeași instanță învestită cu soluționarea recursului declarat împotriva sentinței propriu-zise.
Astfel, în condițiile în care prin Decizia nr. 4792 din data de 16.10.2019 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit competența de soluționare a recursului declarat de recurenta - reclamantă Societatea A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 59/2019, în favoarea secției I-a Civilă din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, instanța de față, la rându-i în regulator de competență, urmează a stabili competența de soluționare a recursului declarat împotriva Încherii de îndreptare a erorii materiale strecurată în minuta și dispozitivul aceleiași sentințe - Sentința nr. 59/15.02.2019 - tot în favoarea secției I-a Civilă din cadrul Curții de Apel Alba Iulia.
Analizând prezentul conflict de competență și din perspectiva articolului 53 alin. (1)
1
, respectiv a art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, față de obiectul litigiului, instanța, în acord cu secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia, are în vedere Decizia nr. 18/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea unui recurs în interesul legii, în cadrul căreia, la punctul 164, s-a reținut că " În mod corespunzător se păstrează această competență și în căile de atac".
Faptul că prin Legea nr. 212/25.07.2018 legiuitorul nu a reglementat în mod expres competența de soluționare a litigiilor ce au ca obiect procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative și în căile de atac, nemodificând în mod corespunzător articolul 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, nu este de natură să împiedice instanța de judecată să dea o interpretare a dispozițiilor legale, în condițiile în care nici un principiu de drept nu permite o interpretare, în sensul că o competență de ordine publică poate fi diferită în calea de atac, față de cea statuată în mod definitiv în fața primei instanțe, tot prin regulator de competență.
Astfel, în condițiile în care sentința civilă nr. 59/15.02.2019, și implicit încheierea de îndreptare a erorii materiale strecurată în minuta și dispozitivul acestei sentințe - Sentința nr. 59/15.02.2019, au fost pronunțate în primă instanță de secția Civilă (secția I-a Civilă), ca "instanță civilă de drept comun", această competență se păstrează în mod corespunzător și în calea de atac, chiar dacă, prin Legea nr. 212/2018 legiuitorul nu a reglementat în mod expres competența de soluționare și în ceea ce privește calea de atac, a litigiilor ce decurg din executarea contractelor administrative.
Pentru considerentele expuse, în condițiile art. 135 alin. (1) și alin. (4) și art. 136 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva încheierii de ședință din data de 26.03.2019, pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimatele - pârâte S.C. Apă Canal Sa Sibiu și S.C. B. S.R.L. București, este secția I-a Civilă din cadrul Curții de Apel Alba Iulia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe recurenta - reclamantă S.C. A. S.A. și intimații - pârâți S.C. C.-Societate de Asigurare și Reasigurare S.A., S.C. B. S.R.L. și S.C. Apa Canal Sibiu S.A., în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția I-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 noiembrie 2019.