ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1607/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1607/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 3 octombrie 2019
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 29.03.2018 sub nr. x/2018 pe rolul Judecătoriei Sibiu, reclamanta A. S.A. SIBIU în contradictoriu cu pârâtul B. a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 308,24 RON reprezentând contravaloarea facturilor de apă neachitate de acesta în perioada 11.06.2014 - 07.02.2018, la care să se adauge penalitățile de întârziere de 63,09 RON, cu cheltuieli de judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1164 C. civ., art. 1025 și urm C. proc. civ.
La data de 16.10.2018 a formulat pârâtul B. întâmpinare prin care a invocat cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu, solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, instanță considerată competentă de vreme ce acesta locuiește în Timișoara din 2010.
La termenul de judecată din 09.01.2019, verificându-și cu prioritate în temeiul art. 131 C. proc. civ. competența de a soluționa prezenta cerere, instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu, invocată de pârât, rămânând în pronunțare cu privire la aceasta.
Prin sentința civilă nr. 45/2019 din 9 ianuarie 2019, Judecătoria Sibiu a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată de către pârât prin întâmpinare; a declinat în favoarea Judecătoriei Timișoara, competența de judecare a cererii în pretenții (cerere de valoare redusă) formulată de S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul B. și a trimis dosarul acestei instanțe pentru competentă soluționare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, următoarele:
Potrivit regulii generale în materia competenței teritoriale, cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție își are domiciliul/sediul pârâtul (art. 107 alin. (1) C. proc. civ.), însă în cazul de față reclamanta a ales să introducă acțiunea pe rolul Judecătoriei Sibiu, deși pârâtul are domiciliul în Municipiul Timișoara, așa cum reiese din datele cuprinse în actul de identitate, fila x.
În speța de față părțile nu au convenit ca în situația ivirii unui litigiu, instanța de judecata competentă să fie reprezentată de Judecătoria Sibiu, nu au stipulat nici o clauză în acest sens de vreme ce între părți nici nu a fost încheiat vreun contract.
A reținut instanța că, în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
În speță, obiectul acțiunii l-a format o cerere în pretenții (de valoare redusă), deci o acțiune personală pentru care competența aparține instanței în circumscripția căreia își are domiciliul pârâtul, fiind astfel în prezența unei competențe teritoriale de ordine privată. Iar pârâtul, prin întâmpinare, a invocat excepția de necompetență.
Chiar și privind competența din perspectiva art. 121 C. proc. civ., fiind vorba despre un profesionist care a formulat o cerere împotriva unui presupus consumator, și acest tip de cerere se introduce tot la instanța de la domiciliul consumatorului, iar acest loc este tot în circumscripția Judecătoriei Timișoara.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub dosar nr. x/2018.
Prin sentința civilă nr. 6438 din 15 mai 2019, Judecătoria Timișoara a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta S.C. A. S.A. Sibiu în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Sibiu; a constatat ivit conflictul negativ de competență; a suspendat judecata cauzei și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, următoarele:
Regula prevăzută în art. 131 C. proc. civ. este imperativă, sub aspect procesual, în sensul că judecătorul este obligat să verifice și să stabilească, la primul termen la care părțile sunt legal citate, dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Prin urmare, în cauză, instanța a constatat că nu este competentă să judece cauza câtă vreme competența de solutionare a cauzei a fost câștigată de către o altă instanță.
Astfel, s-a constatat că prin încheierea din data de 26.09.2018 instanța s-a declarat competentă general, material si teritorial să soluționeze prezenta cauză, fiind consemnat în cuprinsul încheierii faptul că procedura de citare a fost legal îndeplinită. Tot astfel, prin întâmpinarea depusă pentru următorul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, pârâtul a invocat exceptia de necompetentă teritorială. Raportat la exceptia invocată, instanța a dispus prin încheierea din data de 07.11.2018, comunicarea întâmpinării cu solicitarea ca reclamanta să-și exprime poziția față de excepția de necompetență teritorială invocată. Și la acest termen de judecată, procedura de citare fiind îndeplinită, instanța a amânat cauza fără a fi în situația de exceptie, respectiv fără a fi necesare lămuriri ori probe suplimentare pentru stabilirea competenței, astfel cum prevăd dispozițiile art. 131 alin. (2) C. proc. civ.
Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Timișoara competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Se constată că Judecătoria Sibiu a fost învestită cu o acțiune în pretenții (de valoare redusă), al cărei obiect îl constituie obligarea pârâtului B. la plata sumei de 308,24 RON reprezentând contravaloarea facturilor de apă neachitate de acesta în perioada 11.06.2014 - 07.02.2018, la care să se adauge penalitățile de întârziere de 63,09 RON, deci cu o acțiune personală.
Regula generală în materia competenței teritoriale este instituită de art. 107 din C. proc. civ., care prevede că "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Cum acțiunea are ca obiect pretenții, competența teritorială de soluționare a cauzei se stabilește prin raportare la regula de drept comun statuată de dispozițiile art. 107 C. proc. civ., respectiv, competența revine instanței de la domiciliul pârâtului.
Conform dispozițiilor art. 129 C. proc. civ., necompetența teritorială este de ordine privată, iar potrivit prevederilor art. 130 alin. (3) din același cod, necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât, prin întâmpinare sau dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe.
Astfel, pârâtul a invocat prin întâmpinare excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu, arătând că are domiciliul în localitatea Timișoara.
Verificând cele consemnate în încheierea pronunțată la primul termen de judecată din data de 26.09.2018, se constată că instanța, având în vedere art. 219 alin. (2) C. proc. civ. coroborat cu art. 153 alin. (1) din același cod și, în temeiul art. 153 alin. (2) C. proc. civ., a acordat termen la 7.11.2018 pentru îndeplinirea procedurii de citare a pârâtului și a prorogat punerea in discuție a competenței Judecătoriei Sibiu în judecarea și soluționarea cauzei.
Pentru termenul de judecată din data de 7.11.2018, pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat exceptia de necompetență teritorială, iar instanța a dispus comunicarea întâmpinării cu solicitarea ca reclamanta să-și exprime poziția față de excepția de necompetență teritorială invocată.
Trebuie menționat că unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil este reprezentat de principiul contradictorialității, prevăzut de art. 14 C. proc. civ., iar exigența fundamentală a contradictorialității impune ca nici o masură să nu fie ordonată de către instanță înainte ca aceasta să fie pusă în discuția contradictorie a părților.
Totodată, potrivit art. 206 C. proc. civ., "Întâmpinarea se comunică reclamantului, dacă legea nu prevede altfel", prin urmare, în respectarea acestor prevederi, a principiului contradictorialității și a principiului respectării dreptului la apărare, instanța a procedat corect la comunicarea întâmpinării către reclamant.
Este adevărat că, la termenul de judecată din 7.11.2018, procedura de citare a fost legal îndeplinită, însă instanța nu era în măsură să procedeze la stabilirea competenței la acel termen în lipsa comunicării întâmpinării către reclamantă și cu ignorarea unor principii fundamentale ale procesului civil.
Așa cum s-a arătat, acțiunea dedusă judecății este o acțiune personală, guvernată de norme cu caracter de ordine privată, competența teritorială de soluționare a cauzei stabilindu-se prin raportare la domiciliul pârâtului.
Pentru identificarea domiciliului persoanei fizice prezintă relevanță dispozițiile art. 87 C. civ., conform cărora, "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".
Dovada domiciliului se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, conform art. 91 alin. (1) C. civ.
În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că pârâtul figurează cu domiciliul în Timișoara, conform mențiunilor din cartea de identitate.
Așadar, cum pârâtul își are domiciliul în localitatea Timișoara, față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2019.