ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 847/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 847/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamanta, S.I.F. Moldova SA Bacău,
a acționat în judecată pe pârâta, SC C.O. SA Galați, pentru ca, prin hotărâre
judecătorească, pârâta să fie obligată la plata sumei de 46.526.048 lei,
reprezentând dividende aferente exercițiului financiar al anului 1998 și
dobânda legală, calculată conform taxei oficiale a scontului, stabilită de B.N.R.
până la data de 30 noiembrie 2000, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr. 541 din 7 martie
2001, Tribunalul Galați a admis în parte acțiunea reclamantei, respectiv,
pentru suma de 30.461.000 lei cu titlu de dividende aferente exercițiului
financiar pe anul 1998 și 2.502.660 lei cheltuieli de judecată. A fost respins
capătul de cerere privind dobânzile comerciale.
La pronunțarea acestei hotărâri,
instanța de fond a reținut că pârâta îi datorează reclamantei suma cerută de
acesta cu titlu de dividende pentru anul 1998, în calitate de acționar la
societatea pârâtă, potrivit hotărârii ce s-a luat la 10 aprilie 1999 de către
Adunarea Generală a Acționarilor. Cât privește dobânda comercială, s-a reținut,
însă, că, în cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 43 C. com.,
dividendele nefiind purtătoare de dobânzi.
Reclamanta a declarat apel împotriva
sentinței tribunalului, criticând neacordarea de dobânzi la care a susținut că
era îndreptățită, atâta vreme cât plata dividendelor este o obligație
comercială, purtătoare de dobânzi.
Apelul reclamantei a fost admis de
Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, prin
decizia nr. 584 din 22 august 2001. A fost schimbată în parte sentința
instanței de fond, în sensul că pârâta a fost obligată și la plata daunelor-interese
moratorii, în sumă de 16.065.084 lei, cu cheltuielile aferente și menținerea
celorlalte dispoziții ale sentinței pronunțate de instanța de fond, reținându-se
că dividendele sunt purtătoare de dobânzi și pârâta trebuie să fie obligată la
plata ca atare a acestora.
Împotriva acestei din urmă hotărâri
a declarat recurs pârâta, recursul acesteia nu este motivat în drept, ci, a
solicitat desființarea hotărârii recurate și menținerea sentinței instanței de
fond, pentru următoarele motive de fapt:
- dividendele nu sunt purtătoare de
dobânzi, întrucât, așa cum prevede art. 68 din Legea 31/1990, aportul
asociaților la capitalul social nu este purtător de dobânzi;
- reclamanta a refuzat oferta
pârâtei de a-i plăti în natură dividendele și, pentru acest motiv, nu i le-a
achitat în termen;
- nici un act normativ nu prevede un
termen de referință privind plata dividendelor;
- dacă s-ar fi calculat corect,
ținând cont de numărul zilelor de întârziere și de procentul de 35% pe an,
valoarea dobânzilor ar fi trebuit să fie calculată la 9.692.690 lei, iar nu așa
cum a stabilit instanța de apel, respectiv, 16.065.048 lei.
Recursul pârâtei este nefondat.
Curtea de Apel Galați a pronunțat o
hotărâre corectă, când a reformat hotărârea instanței de fond.
În hotărârea sa, această instanță a
avut în vedere faptul că pretențiile reclamantei s-au formulat în considerarea
calității acesteia de acționar la SC C.O. SA Galați, calitate ce nu a fost
infirmată de-a lungul judecății de societatea pârâtă.
Reclamanta, S.I.F. Moldova SA Bacău,
după încheierea exercițiului financiar al anului 1998 și în baza hotărârii
Adunării Generale a Acționarilor, a solicitat să i se achite dividende la care
avea dreptul din profitul realizat de societate și care i-a fost repartizat
proporțional cu cota sa de participare.
Cum raporturile dintre acționar și
recurentă sunt raporturi prin excelență comerciale și datoria recurentei-pârâte
față de reclamantă este datorie comercială, iar nu civilă, așa cum recurenta a
susținut în motivarea recursului. Așadar, în considerarea caracterului
comercial al raportului obligațional, corect instanța de apel a reținut că sunt
aplicabile prevederile art. 43 C. com. și a obligat-o pe pârâtă la plata
daunelor-interese moratorii.
Dobânda datorată de pârâtă a fost
calculată conform taxei oficiale a scontului stabilită de B.N.R., conform O.G. nr.
9/2000, pentru perioada 1 iunie 1999 – 30 noiembrie 2000.
De asemenea, lipsa
disponibilităților bănești, invocată de recurentă în susținerea împrejurării că
reclamanta nu a acceptat plata în natură a dividendelor, nu este un motiv
întemeiat, care să determine modificarea hotărârii recurate, întrucât
dividendele se stabilesc după încheierea bilanțului contabil de la sfârșitul
anului financiar, după ce se iau în calcul toate datoriile societății.
În aceste împrejurări, recursul
pârâtei apare ca nefondat și se va respinge cu această mențiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâta SC C.O. SA Galați, împotriva deciziei nr. 584 din 22 august
2001 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 3 martie 2004.