ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2237/2020

Ședința publică din data de 3 iunie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 23 noiembrie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, anularea în parte a Deciziei OIPOSDRU-M.E.C.T. transmisă electronic prin adresa nr. x/23.05.2015 de soluționare a contestației formulate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice împotriva Scrisorii standard de informare a beneficiarului aferentă proiectului x, cod SMIS 8282, admiterea în tot a contestației, anularea măsurii de diminuare a valorii cererii de rambursare nr. x finală, în integralitatea sa, comunicată prin Scrisoarea standard de informare a Beneficiarului nr. x/02.02.2016 primită pe e-mail în data de 03.02.2016 și înregistrată cu nr. x/03.02.2016, și a actelor subsecvente.

Prin sentința civilă nr. 3528 din 6 octombrie 2016, Curtea de Apel București a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamantul Ministerul Educației Naționale (fost Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice), întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de fond.

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a reluat, aproape integral și în mod amplu, starea de fapt învederată și în fața primei instanțe, raportat la aspectele particulare ale cauzei, prezentând motivele pentru care se impunea, în opinia sa, admiterea cererii de chemare în judecată.

Intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale - Direcția Organismul Intermediar pentru Program Capital Uman (anterior Organismul Intermediar Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, iar în prezent, Ministerul Educației și Cercetării - Direcția OIPOCU) a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, arătând că, deși recurenta a indicat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., ulterior, a reluat în ansamblu susținerile și motivele din cuprinsul cererii de chemare în judecată, neîndeplinind exigențele art. 488 și următoarele din cuprincul C. proc. civ.

Pe fondul recursului, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterând argumentele pentru care a apreciat că este neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

II. Soluția instanței de recurs

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și ale art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. stabilește următoarele:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În cauză, cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, criticile formulate de reclamant neputând fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță.

Astfel, deși recurentul-reclamant a indicat, în mod formal, că recursul se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., prin cererea de recurs, acesta a preluat integral susținerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată, fără a se raporta la considerentele sentinței atacate și fără a le combate efectiv.

În condițiile arătate, susținerile recurentului-reclamant nu permit analizarea sentinței atacate din perspectiva niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această neregularitate a cererii de recurs fiind sancționată cu nulitatea căii de atac.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În absența unor critici aduse hotărârii primei instanțe, care să se circumscrie motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., controlul ierarhic specific căii de atac a recursului nu poate fi exercitat, instanța superioară neputând proceda la o reevaluare a susținerilor în fapt și în drept din cuprinsul cererii de chemare în judecată, nefiind aplicabile, pentru verificarea legalității unei hotărâri judecătorești supusă căii de atac a recursului, regulile specifice în materia apelului.

Întrucât, în speță, recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor impuse de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va admite excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, și va anula recursul declarat de reclamantul Ministerul Educației Naționale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare.

Anulează recursul declarat de reclamantul Ministerul Educației Naționale împotriva sentinței civile nr. 3528 din 6 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 iunie 2020.