ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 526/2020

Ședința publică din data de 4 martie 2020

Deliberând asupra cererii de revizuire, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin decizia nr. 610/2019 din 31 octombrie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibil recursul formulat de A., B. și C. împotriva deciziei civile nr. 85 din 20 februarie 2019, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 9 decembrie 2019 sub nr. x/2019, revizuenții A., B. și C. au formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 610/2019 din 31 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Craiova, solicitând admiterea cererii de revizuire și anularea deciziei nr. 610/2019 din 31 octombrie 2019.

Motivele invocate de revizuenți sunt, în esență, următoarele:

Revizuenții susțin că decizia nr. 610/2019 din 31 octombrie 2019 conține aspecte contradictorii față de cele reținute în încheierea din 5 septembrie 2019 în sensul că deși prin încheierea din 5 septembrie 2019, instanța ar fi reținut că admisibilitatea recursului va fi analizată prin raportare la prevederile normelor tranzitorii din art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018 care au modificat prevederile Legii nr. 2/2013, cu trimitere la art. XVIII alin. (2) din acest act normativ, recursul a fost respins ca inadmisibil. În pronunțarea acestei soluții, în opinia revizuenților, instanța s-a raportat la prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 așa cum a fost modificată prin Legea nr. 310/2018, contrar a ceea ce reținuse prin încheierea din 5 septembrie 2019.

S-a mai arătat în cererea de revizuire că instanța de recurs nu s-ar fi pronunțat asupra a ceea ce i s-a cerut. Acțiunea formulată de revizuenți în dosarul nr. x/2018 a fost calificată de aceștia drept o acțiune de drept comun, și nu o acțiune întemeiată pe legislația protecției consumatorilor. Mai susțin revizuenții că au solicitat instanței să verifice dacă banca a acționat cu bună-credință, proporțional și echitabil atunci când a stabilit costurile contractului de credit încheiat cu consumatorii. Apreciază revizuenții că au sesizat instanța cu o cerere de natură patrimonială.

În drept, revizuenții au invocat prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ.

Examinând, cu prioritate excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea cererii de revizuire și excepția inadmisibilității, instanța supremă reține următoarele:

În ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere, conform prevederilor art. 510 alin. (1) C. proc. civ., cu excepția situațiilor prevazute de art. 510 alin. (2) C. proc. civ. - existența unor hotărâri definitive potrivnice - în care cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a pronunțat prima hotărâre. În cazul în care una din instanțele de recurs este Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta este instanța competentă să judece cererea de revizuire.

Astfel, în cauză, obiectul cererii de revizuire îl reprezintă decizia nr. 610/2019 din 31 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Prin urmare, competentă a soluționa cererea de revizuire este Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, aceasta fiind instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 510 alin. (1) C. proc. civ., va fi admisă excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată din oficiu și, în consecință, va fi declinată competența soluționării cererii de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. în favoarea Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

În ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., dispozițiile acestui text de lege pot fi invocate atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

În cauza de față, revizuenții au invocat contrarietatea dintre decizia nr. 610/2019 din 31 octombrie 2019 și încheierea din 5 septembrie 2019, ambele pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018. Astfel, Curtea constată că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, întrucât cele două hotărâri au fost pronunțate în același dosar, în stadiul procesual al recursului.

Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 și 513 C. proc. civ., va fi admisă excepția inadmisibilității capătului de cerere întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocată din oficiu și, în consecință, va fi respins ca inadmisibil acest capăt al cererii de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuenții A., B. și C. împotriva deciziei nr. 610/2019 din 31 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Declină competența de soluționare a cererii de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., formulată de revizuenții A., B. și C. împotriva deciziei nr. 610 din 31 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 martie 2020.