ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 525/2020

Ședința publică din data de 4 martie 2020

Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 22 februarie 2017, sub nr. 6009/3/2017, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Oficiul Național al Registrului Comerțului, prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București (ONRC) pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate că la data radierii societății C. S.R.L. din Registrul Comerțului, dreptul de proprietate asupra terenurilor situate în extravilanul comunei x, județul Dâmbovița, s-a transmis către reclamanți în proporție de 95%, respectiv 5% și să se dispună înscrierea dreptului de proprietate asupra terenurilor sus-menționate în cartea funciară, în favoarea reclamanților proporțional cu cota de participare la beneficii și pierderi a fiecărui reclamant în cadrul societății C. S.R.L.

Pârâta ONRC a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în susținerea căreia a arătat că Oficiul Național al Registrului Comerțului și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București au calitatea de parte numai în cazurile expres stabilite de lege, iar situația din prezentul dosar nu se înscrie între acestea, ONRC neavând interes propriu în cauză.

Prin sentința civilă nr. 3074 din 11 septembrie 2017, Tribunalul București –, secția a VI-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ONRC și a respins cererea reclamanților ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții A. și B..

Prin decizia nr. 850A din 26 aprilie 2018, Curtea de Apel București –, secția a VI-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanții A. și B..

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamanții A. și B., solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei atacate și a sentinței pronunțate la fond, cu trimiterea cauzei pentru o nouă judecată la Tribunalul București.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Recurenții-reclamanți arată că instanța nu a intrat în cercetarea fondului, soluționând cauza exclusiv raportat la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de intimata-pârâtă ONRC prin întâmpinare. Se apreciază că instanțele de fond și apel au aplicat greșit normele de drept material, reținând că ONRC nu are calitatea de subiect pasiv al raportului juridic întrucât societatea C. S.R.L. era radiată, iar obligația ONRC de a emite fiecărui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra terenurilor în discuție ar exista numai în cazul dizolvării voluntare.

Se mai arată că prin cererea de chemare în judecată, recurenții-reclamanți nu au solicitat instanței obligarea ONRC la emiterea certificatului constatator, ci au solicitat să se constate că, la data radierii societății C. S.R.L., dreptul de proprietate asupra respectivelor terenuri s-a transmis către aceștia. Prin respingerea apelului, recurenții-reclamanți apreciază că au fost puși în situația de a nu avea cu cine se judeca.

Într-o altă critică, se susține că efectul transmiterii dreptului de proprietate către asociați este prevăzut de lege în raport cu intervenirea radierii, iar constatarea producerii acestui efect trebuie să se raporteze la un cadru juridic procesual similar cu cel din cadrul unei acțiuni în constatare de drept comun, fără a se reține un interes propriu al ONRC în cauză.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pe baza cererii de recurs, întâmpinării depuse de intimata-pârâtă ONRC și a răspunsului la întâmpinare depus de recurenții-reclamanți A. și B., în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat. Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Prin încheierea din 17 aprilie 2019, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 6 noiembrie 2019, a fost admis în principiu recursul declarat de recurenții-reclamanți A. și B. împotriva deciziei civile nr. 850A din 26 aprilie 2018 și s-a fixat termen de judecată la 4 martie 2020, în vederea soluționării recursului în ședință publică.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține următoarele:

Motivele invocate de recurenta-reclamantă se subsumează criticilor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Conform acestor prevederi legale, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Înalta Curte reține criticile formulate de recurenții-reclamanți față de constatările instanței de apel referitoare la inexistența calității de subiect pasiv a ONRC în raportul juridic dedus judecății și de asemenea reține greșita interpretare de către instanța de apel a normelor prevăzute de art. 235 și urm. din Legea nr. 31/1990.

Prin cererea de chemare în judecată recurenții-reclamanți au solicitat instanței să constate că la data radierii societății în care au fost asociați li s-a transmis dreptul de proprietate asupra terenurilor aflate în patrimoniul acestei societăți, formulând această cerere în contradictoriu cu ONRC. Între altele, recurenții-reclamanți și-au întemeiat acțiunea introductivă de instanță pe dispozițiile art. 35 C. proc. civ., care reglementează condițiile acțiunii în constatare de drept comun, și ale art. 235 și urm. din Legea nr. 31/1990, care reglementează dizolvarea și radierea societăților și regimul juridic al bunurilor rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comerțului.

Având în vedere că procedura de radiere a societății în care recurenții-reclamanți au fost asociați a avut loc în cadrul stabilit de legea nr. 31/1990, printr-un act emis de ONRC, și că, în temeiul acelorași prevederi legale, recurenții-reclamanți, în calitate de foști asociați, pot deveni proprietarii bunurilor aflate în patrimoniul persoanei juridice radiate, Înalta Curte reține că raportul juridic dedus judecății este similar cu cel care se regăsește într-o acțiune în constatare de drept comun, inclusiv din punct de vedere al calității procesuale pasive. Deși nu se poate vorbi de un interes propriu al ONRC în prezenta cauză, intimata-pârâtă are legitimare procesuală pasivă deoarece în cadrul acțiunii în constatare, reclamantul nu formulează o pretenție împotriva unei alte persoane, ci se limitează la constatarea existenței unui drept. Nu este lipsit de relevanță a se menționa că, la data introducerii cererii de chemare în judecată, societatea care deținea terenurile despre care fac vorbire recurenții-reclamanți își încetase existența prin radiere, astfel că nu putea sta în judecată, în nume propriu, în cadrul unei acțiuni de tipul celei formulate de recurenții-reclamanți.

Față de aceste considerente și constatând îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 497 teza a II-a C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenții A. și B. împotriva deciziei civile nr. 850A din 26 aprilie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București –, secția a VI-a civilă, pe care o va casa, împreună cu sentința civilă nr. 3074 din 11 septembrie 2017 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, și va trimite cauza spre o nouă judecată la Tribunalul București.

În rejudecare, instanța de fond va proceda la o nouă judecată în cadrul procesual determinat de subiecții activi, respectiv recurenții-reclamanți, și subiectul pasiv, respectiv Oficiul Național al Registrului Comerțului, prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, precum și în raport de temeiul juridic invocat în cererea de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenții A. și B. împotriva deciziei civile nr. 850A din 26 aprilie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București –, secția a VI-a civilă.

Casează decizia atacată și sentința civilă nr. 3074 din 11 septembrie 2017 și trimite cauza spre o nouă judecată la Tribunalul București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 martie 2020.