ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 426/2020

Ședința publică din data de 14 februarie 2020

Deliberând asupra recursurilor de față, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 24 noiembrie 2017 pe rolul Tribunalului Ilfov, sub număr de dosar x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AEROPORTURI BUCUREȘTI S.A., solicitând instanței obligarea pârâtei la plata sumei nete de 69.000 euro către reclamantul A., reprezentând daune-interese stabilite în conformitate cu prevederile Contractului de administrare nr. x/17.05.2013 și cu titlu de capăt de cerere, actualizarea sumei precizată la pct. I cu indicele de inflație; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumei precizată la pct. I, calculată de la data de 09.06.2014 și până la data achitării efective și integrale a sumei solicitată prin capătul de cerere principal. De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3443 din 15 decembrie 2017, Tribunalul Ilfov a admis în parte cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Compania Națională AEROPORTURI BUCURESTI S.A., a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 69 000 euro la cursul BNR din ziua efectuării plății și suma de 18 064,80 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe, au formulat apel reclamantul A. și pârâta COMPANIA NAȚIONALA AEROPORTURI BUCUREȘTI S.A.

Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, prin decizia nr. 2160A din 1 noiembrie 2018 a respins apelul formulat de apelantul-reclamant A..

A admis apelul formulat de apelanta-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI S.A., a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 6.067 euro la cursul BNR din ziua plății.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

A compensat parțial cheltuielile de judecată în apel și a obligat apelantul reclamant la plata către apelanta pârâtă a sumei de 1884 RON cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs, iar pârâta COMPANIA NAȚIONALA AEROPORTURI BUCUREȘTI S.A. a formulat recurs incident.

Recurentul-reclamant solicită, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Recurenta-pârâtă își întemeiază recursul incident pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și solicită admiterea recursului, casarea, în parte, a deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În subsidiar, solicită obligarea intimatului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 6 decembrie 2019, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului întocmit în cauză.

Recurenții nu au depus puncte de vedere la raportul întocmit.

La 30 mai 2019, recurentul-reclamant a transmis la dosar cerere de retragere a recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 2160A din 1 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă .

În acest sens, recurentul-reclamant a depus declarația autentificată sub nr. x/29.05.2019 de BNP B. .

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, cererea formulată de recurentul-reclamant A. și a reținut:

Se constată că prin declarația autentificată sub nr. x/29.05.2019 de BNP B. recurentul-reclamant a declarat că este de acord cu finalizarea litigiului prin retragerea recursului, declarația menționată reprezentând o achiesare expresă și totală la decizia civilă nr. 2160A din 1 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Principiul disponibilității, specific procesului civil, este consacrat de art. 9, precum și de art. 22 alin. (6) C. proc. civ. și constă în faptul că părțile pot determina nu numai existența procesului, respectiv declanșarea acestuia și libertatea de a-i pune capăt, dar și stabili cadrul procesual.

Așadar, principiul disponibilității cuprinde și posibilitatea părților de a efectua acte de dispoziție, acestea fiind desistarea (renunțarea reclamantului), achiesarea și tranzacția judiciară.

Dispozițiile art. 404 alin. (2) C. proc. civ. stipulează că renunțarea la calea de atac se poate face și ulterior pronunțării, chiar și după declararea căii de atac, prin prezentarea părții înaintea președintelui instanței sau a persoanei desemnate de acesta ori, după caz, prin înscris autentic care se va depune la grefa instanței, atât timp cât dosarul nu a fost înaintat la instanța competentă, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.

Totodată, prevederile art. 463 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre.

Manifestarea expresă de voință a părții reglementată de art. 404 C. proc. civ. se caracterizează prin aceea că partea care a pierdut procesul, în primă instanță sau în apel, renunță la dreptul de a exercita calea de atac, apelul sau, după caz, recursul, împotriva hotărârii respective ori dacă a formulat deja o cale de atac, o retrage.

Astfel, în ipoteza renunțării la calea de atac, aceasta echivalează cu o achiesare la hotărârea atacată, sens în care nu este necesar acordul intimatului.

Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 404 alin. (2) C. proc. civ., rezultă că achiesarea la hotărârea atacată poate avea loc și ulterior exercitării căii de atac, după trimiterea dosarului la instanța superioară, în cursul judecării căii de atac titularul acesteia putând oricând să se desisteze de continuarea judecății în calea de atac, ordinară sau extraordinară, caz în care se va face aplicarea art. 463 C. proc. civ., întrucât partea înțelege să-și retragă calea de atac.

În cauza de față, manifestarea de voință a recurentului în sensul de retragere a recursului, respectiv de achiesare expresă la decizia civilă nr. 2160A din 1 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, reprezintă un act de dispoziție al acestuia, care nu este supus cenzurii instanței.

Pentru rațiunile înfățișate, Înalta Curte, în temeiul art. 463 alin. (1) C. proc. civ., cu respectarea principiului disponibilității părților în procesul civil, urmează să ia act de achiesarea recurentului-reclamant A. la decizia civilă nr. 2160A din 1 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București - secțiaa VI-a Civilă.

Recursul incident declarat de recurenta-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ DE AEROPORTURI BUCUREȘTI S.A. împotriva deciziei civile nr. 2160A din 1 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, va fi anulat ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.:

"La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".

Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanța, reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, instanța va anula cererea sau o va soluționa în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Se constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurenta nu s-a conformat obligației ce-i revenea, respectiv să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 3232,06 RON, stabilită în sarcina sa.

De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării.

Este de amintit că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal sesizată.

Prin urmare, față de cele ce preced, precum și pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii, instanța este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de lege.

Or, în cauză, aceste cerințe se constată a nu fi îndeplinite, așa încât, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a da eficiență dispozițiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și să anuleze, ca netimbrată, cererea de recurs incident formulată de recurenta-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI S.A. împotriva deciziei civile nr. 2160A din 1 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 463 C. proc. civ., ia act de achiesarea recurentului-reclamant A. la decizia civilă nr. 2160A din 1 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Anulează ca netimbrată cererea de recurs incident formulată de recurenta-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI S.A. împotriva deciziei civile nr. 2160A din 1 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2020.