ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 890/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 890/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 14 mai 2020
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acțiunea civilă, înregistrată la 19.07.2017, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâților: Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul Arad, Penitenciarul Timișoara, Penitenciarul Aiud, Penitenciarul Rahova București, Penitenciarul Colibași, Penitenciarul Poarta Albă, B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., Ministerul Justiției, Ministrul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informații - Direcția pentru Apărare a Constituției, Judecătoria Timișoara, secția Penală și M., la plata în solidar a sumei de 500.000 euro constând în despăgubiri morale pentru prejudiciul cauzat în perioada 04.03.2013, până la zi, pentru condițiile inumane și degradante pe care le-a suportat și le suportă în penitenciarele din România, cu cheltuieli de judecată.
Sentința pronunțată de Tribunalul Timiș
Prin sentința civilă nr. 307/PI/6.03.2018, Tribunalul Timiș a admis excepția inadmisibilității și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâților din cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul.
Decizia pronunțată de Curtea de Apel Timișoara
Prin decizia civilă nr. 79 din 10.04.2019, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a respins apelul reclamantului.
Calea de atac formulată în cauză
Această ultimă hotărâre a fost atacată pe calea recursului de reclamantul A..
Recurentul a arătat că este nemulțumit de decizia curții de apel, urmând a prezenta motivele de recurs în fața instanței. A mai solicitat ca prezența sa să fie obligatorie.
Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosarul de recurs.
Apărările formulate în cauză
Au fost depuse în cauză întâmpinări de către intimați, după cum urmează:
Intimatul Penitenciarul Timișoara a depus întâmpinare, solicitând anularea recursului pentru nemotivare.
Intimatul F. a depus întâmpinare îmbrățișând punctul de vedere expus de intimatul Penitenciarul Timișoara.
Intimatul Serviciul Român de Informații a formulat întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepția nulității recursului pentru neindicarea motivelor, iar, în subsidiar, a cerut respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul K., prin întâmpinare, a cerut anularea recursului în temeiul dispozițiilor art. 489 și 490 C. proc. civ.
Intimatul Ministerul Afacerilor Externe a depus întâmpinare, solicitând admiterea excepției de nulitate a recursului pentru lipsa motivelor.
Intimatul B., prin întâmpinare, a cerut anularea recursului deoarece apreciază că este nemotivat.
Intimata DGFP Timișoara a depus întâmpinare, solicitând anularea recursului pentru nemotivare, în principal, iar în subsidiar, respingerea acestuia ca neîntemeiat.
Intimatul Penitenciarul Rahova a formulat întâmpinare, solicitând instanței aplicarea sancțiunii nulității cererii de recurs întrucât nu au fost redate motivele de nelegalitate.
Intimatul Penitenciarul Mioveni a formulat întâmpinare în care a ridicat problema timbrajului cererii de recurs, solicitând și admiterea excepției de nulitate, pentru nemotivare.
Intimata Administrația Națională a Penitenciarelor, prin întâmpinare, invocă nulitatea recursului pentru lipsa motivelor, în principal, iar, în subsidiar, solicită respingerea ca neîntemeiată a căii de atac.
Intimatul D. a depus întâmpinare, solicitând anularea recursului ca nemotivat.
Intimatul Penitenciarul Constanța-Poarta Albă prin întâmpinare a cerut anularea recursului pentru nearătarea motivelor.
Intimatul Penitenciarul Aiud a depus întâmpinare, invocând excepția nulității recursului pentru absența criticilor din cererea de recurs.
Intimatul Ministerul Justiției prin întâmpinare a ridicat excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Recurentul nu și-a precizat poziția procesuală față de excepțiile invocate prin întâmpinări.
Intimații Penitenciarul București-Rahova și Penitenciarul Constanța-Poarta Albă au depus puncte de vedere la raport
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând recursul formulat de reclamantul A. în raport de excepția nulității, reținută prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, Înalta Curte constată următoarele:
În prealabil, se reține că excepția de netimbrare a recursului, ridicată de intimatul Penitenciarul Mioveni prin întâmpinare, nu este întemeiată. Acțiunea de fond are ca obiect acordarea de despăgubiri civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 3,6,8,9,46 și 34 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului datorită condițiilor din penitenciare pe durata mandatului de executare a pedepsei, astfel că recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. j) din O.U.G. nr. 80/2013.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal.
Conform prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
În speță, cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept, iar recurentul nu a indicat motivele pentru care apreciază ca fiind nelegală decizia atacată.
Simpla nemulțumire a părții față de hotărârea pronunțată de curtea de apel nu este suficientă pentru casarea acesteia, recurentul având obligația, pe de-o parte, de a-și întemeia recursul pe cel puțin unul din motivele de casare prevăzute limitativ de lege și, pe de altă parte, de a dezvolta în mod corespunzător acel motiv de nelegalitate, în sensul formulării de critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
În această situație în care recurentul nu a arătat în ce au constat greșelile de judecată săvârșite de curtea de apel, motivarea cererii lipsind cu desăvârșire, controlul judiciar nu se poate realiza.
Astfel, văzând că partea nu și-a motivat cererea de recurs, instanța supremă va dispune anularea acestuia pentru neîndeplinirea condițiilor de formă impuse de legiuitor în vederea exercitării căii extraordinare de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 79 din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai 2020.