ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1579/2020

Ședința publică din data de 16 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competență;

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brezoi, la data de 25 iunie 2019, sub nr. x/2019, petenta A. a solicitat încuviințarea modificărilor aduse actului constitutiv și statutului obștii cu privire la sediul acesteia, din localitatea Colibași nr. 95, comuna Scoarța, județul Gorj, în comuna Scoarța, sat Colibași, județul Gorj.

2.1. Prin sentința civilă nr. 375 din 16 august 2019, Judecătoria Brezoi a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de petenta A., în favoarea Judecătoriei Târgu Cărbunești.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Brezoi a apreciat că competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Târgu-Cărbunești, județul Gorj, potrivit art. 7 și art. 33 din O.G. nr. 26/2000, reținând că sediul petentei este în satul Colibași, județul Gorj.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Târgu-Cărbunești, prin sentința civilă nr. 468 din 15 iunie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Târgu-Cărbunești a constatat că petenta a fost constituită, printre altele, "pentru a realiza următoarele interese generale și comunitare: administrarea și exploatarea în comun a proprietății devălmașe a moșnenilor, dezvoltarea economică, culturală și socială a comunității de moșneni, promovarea artelor, tradițiilor, culturii moșnenilor, protejarea mediului și naturii".

Astfel fiind, a reținut că petenta reprezintă o formă asociativă de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, căreia legiuitorul îi recunoaște vocația pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Ținând seama de împrejurarea că obștile de moșneni au un scop exclusiv patrimonial, întrucât activitatea lor este strâns legată de organizarea administrării terenurilor forestiere și exploatării acestor bunuri, legiuitorul a stabilit la art. 28 din Legea nr. 1/2000 o competență teritorială exclusivă cu privire la recunoașterea personalității juridice a acestor entități, și anume, în favoarea judecătoriei în a cărei rază teritorială se situează terenurile aflate în proprietate comună.

Totodată, a apreciat că dispozițiile O.G. nr. 26/2000 nu sunt aplicabile în speță, întrucât actul normativ reglementează modul de organizare și funcționare a entităților fără scop patrimonial, or, petenta este o persoană juridică cu scop patrimonial.

De asemenea, instanța a reținut că Legea nr. 1/2000 reglementează reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, iar O.G. nr. 26/2000 reglementează înființarea, organizarea, funcționarea, dizolvarea și lichidarea asociațiilor și fundațiilor, motiv pentru care art. 33 alin. (1) din O.G. nr. 26/2000 nu reprezintă legea generală care să completeze legea specială nr. 1/2000.

Chiar dacă Legea nr. 1/2000 nu prevede în mod expres care este competența de soluționare a cererilor având ca obiect modificarea actelor constitutive și statutului formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, instanța a apreciat, raportat la statutul special al acestor entități și la regimul actelor juridice de modificare a actului constitutiv și statutului, guvernate de principiul accesorium sequitur principale, că intenția legiuitorului a fost aceea de a stabili competența de soluționare a tuturor cererilor referitoare la statutul obștii, în favoarea judecătoriei în cărei circumscripție se regăsesc terenurile.

Instanța a mai reținut, potrivit art. 3 alin. (2) din statutul petentei, că "proprietatea devălmașă a moșnenilor colibășeni este formată din munții numiți B. cel Mare sau De La Deal și B. cel Mic sau De la Vale (...), precum și muntele B." și că imobilele pentru care obștea a obținut reconstituirea dreptului de proprietate se situează, din punct de vedere administrativ, pe raza comunei Malaia, județul Vâlcea, conform mențiunilor din decizia nr. 1559/26.09.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2018.

Cum localitatea Malaia aparține circumscripției Judecătoriei Brezoi, județul Vâlcea, conform H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, competența de soluționare a cererii revine acestei instanțe.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin încheierea nr. 473 din 07 noiembrie 2006, pronunțată în dosarul nr. x/2006, Judecătoria Brezoi a dispus redobândirea personalității juridice de către A.; a încuviințat Statutul obștii și Consiliul de administrație și înscrierea în registrul special al A. ținut la sediul Judecătoriei Brezoi .

Totodată, prin încheierea nr. 293 din 11 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr. x/2013, Judecătoria Brezoi a dispus înscrierea modificărilor intervenite în statutul și componența consiliului de administrație și comisiei de cenzori, astfel cum au fost menționate în procesul-verbal al adunării generale a obștii, desfășurate la data de 6 aprilie 2013, atestat de av. B.I.T.T. sub nr. x din 24 aprilie 2013, modificări ce au fost înscrise și Registrul special aflat la grefa Judecătoriei Brezoi .

Obiectul prezentei acțiuni se referă la încuviințarea modificărilor aduse actului constitutiv și statutului obștii cu privire la sediul acesteia, din localitatea Colibași nr. 95, comuna Scoarța, județul Gorj, în comuna Scoarța, sat Colibași, județul Gorj.

Se reține că unul dintre scopurile pentru care a fost constituită petenta este reglementat în art. 1 al Actului adițional la Statutul A., depus în susținerea demersului judiciar, respectiv "pentru a realiza următoarele interese generale și comunitare: administrarea și exploatarea în comun a proprietății devălmașe a moșnenilor, dezvoltarea economică, culturală și socială a comunității de moșneni, promovarea artelor, tradițiilor, culturii moșnenilor, protejarea mediului și naturii", în forma încuviințată prin încheierea nr. 293 din 11 iunie 2013 a Judecătoriei Brezoi.

Potrivit art. 26 alin. (1) coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, A. în devălmășie li se va elibera un singur titlu de proprietate, iar, în vederea organizării administrării terenurilor forestiere și a determinării responsabilităților cu privire la administrarea acestora, persoanele îndreptățite se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative inițiale.

Conform art. 28 alin. (2) al aceleiași legi, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, un comitet ad-hoc va solicita judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile recunoașterea formelor asociative de administrare și de exploatare a terenurilor forestiere.

Evocarea textelor legale anterioare relevă natura juridică a A., ca formă asociativă de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășuni și fânețe, a cărei activitate este strâns legată de organizarea administrării terenurilor forestiere și a determinării responsabilităților cu privire la administrarea acestor bunuri, formă asociativă având exclusiv un scop patrimonial, motiv pentru care și competența de recunoaștere a respectivei forme asociative revine judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile.

Potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, persoanele fizice și persoanele juridice care urmăresc desfășurarea unor activități în interes general sau în interesul unor colectivități locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial, pot constitui asociații ori fundații în condițiile prezentei ordonanțe, în calitate de persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Astfel cum s-a arătat anterior, A. reprezintă o formă asociativă de proprietate asupra terenurilor care nu urmărește desfășurarea unor activități fără scop patrimonial, în interes general sau în interesul unor colectivități locale, ci, dimpotrivă, are un scop strict patrimonial, motiv pentru care dispozițiile O.G. nr. 26/2000, ca lege generală, nu pot fi aplicabile cu privire la activitatea obștei.

În consecință, prin interpretarea extensivă a art. 28 alin. (2) al Legii nr. 1/2000, toate acțiunile care au ca obiect obștea vor fi soluționate de judecătoria în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile.

La aceeași concluzie se ajunge și prin interpretarea per a contrario a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care prevede că "O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie" .

Astfel, cum rezultă din paragraful 52 al deciziei nr. 21 din 15 octombrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 permite ca lipsa trimiterii la legea generală în corpul legii speciale să nu se opună completării normelor speciale cu cele generale, dacă acestea din urmă nu sunt în contradicție, printr-o interpretare sistematică a dispozițiilor cu caracter special.

Or, Legea nr. 1/2000, fiind normă specială aplicabilă pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor, cu scop patrimonial, constituie un act normativ cu caracter special față de O.G. nr. 26/2000, care este normă generală în materia asociațiilor și fundațiilor, fără scop patrimonial.

Mai mult, O.G. nr. 26/2000 reprezintă un act normativ care nu reglementează aceeași materie cu cea prevăzută de Legea nr. 1/2000, motiv pentru care raționamentul exprimat în decizia nr. 21/2018 nu poate fi transpus în prezenta cauză.

Așa fiind, Înalta Curte constată că O.G. nr. 26/2000 nu constituie legea generală în raport cu Legea nr. 1/2000 astfel că, în ceea ce privește activitatea A., nu dispozițiile art. 33 alin. (1) al O.G. nr. 26/2000 sunt aplicabile, ca normă de drept comun în materia competenței teritoriale, ci cele ale art. 28 alin. (2) al Legii nr. 1/2000.

Raportat considerentelor expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Brezoi este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iulie 2020.