ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1519/2020

Ședința publică din data de 15 iulie 2020

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focșani sub nr. x/2019, la data de 02 aprilie 2019, reclamanta A., în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Pardoși, județul Buzău și Instituția Primarului Comunei Pardoși a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 2105,75 RON, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport și diurnă efectuate, conform prevederilor H.G. nr. 1860/2006, valoare actualizată prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 60/2015 și H.G. nr. 53/2016.

Prin sentința civilă nr. 364 din 29 ianuarie 2020, Judecătoria Focșani a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Instituția Primarului Comunei Pardoși și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Pardoși, având ca obiect "pretenții", în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat.

În motivare, instanța a arătat faptul că în temeiul dispozițiilor art. 107 alin. (1) din C. proc. civ. și având în vedere că domiciliul reclamantei și al pârâților se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Râmnicu Sărat, competența teritorială de soluționare a pricinii aparține acestei din urmă instanță.

Învestită prin declinare, prin sentința civilă nr. 400 din 28 mai 2020, Judecătoria Râmnicu Sărat a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focșani și constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul dispozițiilor art. 134 C. proc. civ., a suspendat, din oficiu, judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivare, Judecătoria Râmnicu Sărat a arătat că în raport de dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. care reglementează un caz de competență de ordine publică, și față de calitatea de grefier a reclamantei în cadrul acestei instanțe, la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, competența de soluționare a pricinii aparține Judecătoriei Focșani inițial învestite.

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În speță, prin cererea înregistrată la data de 02 aprilie 2019 pe rolul Judecătoriei Focșani, sub nr. x/2019, reclamanta A., în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Pardoși, județul Buzău și Instituția Primarului Comunei Pardoși a solicitat obligarea pârâtelor la plata sumei de 2105 RON, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport și diurnă efectuate, conform prevederilor H.G. nr. 1860/2006, valoare actualizată prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 60/2015 și H.G. nr. 53/2016.

Conform dispozițiilor art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., competența de soluționare a pricinilor având ca obiect "pretenții" aparține instanței în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reiese că atât reclamanta cât și pârâții au domiciliul respectiv, sediul în județul Buzău, aflat în circumscripția teritorială a Judecătoriei Râmnicu Sărat.

Rezultă, așadar, că în aplicarea dispozițiilor legale evocate cererea de chemare în judecată pendinte ar intra în competența instanței de la domiciliul pârâtului, respectiv Judecătoria Râmnicu Sărat.

Înalta Curte reține că însă, în prezenta cauză, reclamanta are calitatea de grefier la Judecătoria Râmnicu Sărat, așa cum reiese din conținutul adresei emise de Tribunalul Buzău, aflată la dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Râmnicu Sărat.

În această situație, devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ. care stipulează că "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței în care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. (...) (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."

Aceste dispoziții speciale reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant/pârât, norma interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea la care acesta își desfășoară activitatea.

Înalta Curte constată că, de principiu, competența facultativă este o expresie a dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2) și ale art. 124, iar caracterul facultativ rezultă din folosirea de către legiuitor a verbului "poate", ceea ce duce la concluzia că reclamantul decide dacă dorește să se prevaleze sau nu de această posibilitate, putând renunța la beneficiul acordat de lege; însă, atunci când acesta decide să uzeze de acest beneficiu, apreciind că nu va putea avea parte de un proces echitabil judecat de o instanță imparțială, instanța nu îi poate interzice accesul la acest mecanism pe motiv că instanța sesizată nu este instanța de la sediul pârâtului, fără a avea în vedere calitatea reclamantei de grefier la instanța competentă teritorial, conform normelor procesuale de drept comun.

În prezenta cauză, reclamanta A. a uzat de prevederile art. 127 C. proc. civ., optând pentru înregistrarea cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Focșani, instanță aflată în circumscripția curții de apel învecinate celei în circumscripția căreia se află instanța competentă, potrivit normelor de drept comun și în cadrul căreia își desfășoară activitatea reclamanta, în calitate de grefier.

Înalta Curte arată că interesul ocrotit prin această normă legală (art. 127 C. proc. civ.) este unul general, și anume apărarea prestigiului și imparțialității justiției, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil, prin care sunt oferite părții adverse dintr-un litigiu pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparțialității instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul.

Astfel, văzând că reclamanta A. are calitatea de grefier la Judecătoria Râmnicu Sărat, Înalta Curte constată că este îndeplinită condiția pentru a opera prorogarea legală de competență teritorială specială în favoarea Judecătoriei Focșani, instanță judecătorească de același grad aflată în circumscripția Curții de Apel Galați, învecinată cu Curtea de Apel Ploiești, în a cărei circumscripție se află Judecătoria Râmnicu Sărat, instanță care ar fi fost competentă să judece pricina potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum s-a menționat anterior.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că în speță competența de soluționare a pricinii revine Judecătoriei Focșani, care este și instanța sesizată de reclamantă, în aplicarea corectă a dispozițiilor art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Instituția Primarului Comunei Pardoși și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Pardoși, având ca obiect "pretenții", în favoarea Judecătoriei Focșani.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iulie 2020.