ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3923/2018

Ședința publică din data de 3 octombrie 2018

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 4 iunie 2018 pe rolul Tribunalului Covasna, secția Civilă, sub număr de dosar x/2018, A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea încheierii din 3 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. x/2017, și a încheierii din 29 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. x/2017, raportat la încheierea din 17 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2016.

În motivarea cererii de revizuire a susținut, în esență, că cele două încheierii, a căror revizuire se solicită, privesc același dosar, se poartă între aceleași părți; că judecătorii chemați să îi soluționeze cererile de reexaminare le-au respins, deși Curtea de Apel Brașov, prin încheierea din 17 mai 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016, i-a admis cererea de reexaminare și a obligat-o la plata unei taxe judiciare de timbru de 4 RON, în loc de plata unei taxe judiciare de timbru de câte 100 RON pentru fiecare judecător recuzat.

La termenul de judecată din 26 iunie 2018, Tribunalul Covasna a ridicat din oficiu excepția necompetenței sale materiale în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., iar prin decizia civilă nr. 461/A din 26 iunie 2018 pronunțată de Tribunalul Covasna, secția Civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, și, în consecință, a fost declinată competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenta A., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 3 iulie 2018, sub același număr de dosar.

Analizând admisibilitatea cererii de revizuire raportat la prevederile art. 322 alin. (1) și art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, constată că aceasta nu este admisibilă, motiv pentru care, va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Din această perspectivă cererea de revizuire nu poate fi primită.

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare ce se află la îndemâna părții interesate și care poate viza o hotărâre judecătorească pronunțată asupra fondului sau care evocă fondul. Dispozițiile legale care reglementează revizuirea sunt de strictă interpretare, iar calea de atac poate fi exercitată exclusiv împotriva hotărârilor menționate în textul de lege menționat.

Așadar, în acord cu prevederile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., precum și cu jurisprudența constantă în materie, Înalta Curte reține că încheierea din 3 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. x/2017 și încheierea din 29 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. x/2017, prin care s-au respins cererile de reexaminare a modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru și a căror revizuire se solicită, nu fac parte din categoria hotărârilor judecătorești care evocă fondul, soluționarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru reprezentând o procedură incidentală, intervenită pe parcursul judecății și care nu vizează fondul litigiului dedus judecății.

În egală măsură, nici încheierea din 17 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2016, prin care a fost admisă cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru și față de care se pretinde contrarietatea, nu face parte din categoria hotărârilor judecătorești care evocă fondul litigiului dedus judecății.

Pentru rațiunile înfățișate, în temeiul art. 322 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibilă cererea formulată de revizuenta A. privind revizuirea încheierii din 3 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. x/2017, și a încheierii din 29 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de revizuenta A. privind revizuirea încheierii din 3 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. x/2017, și a încheierii din 29 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. x/2017.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2018.