ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3710/2018

HOTĂRÂRE

26.09.2018

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3710/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Ședința publică din data de 26 septembrie 2018

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța, sub număr de dosar x/2017, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimatul CENTRUL DE INVESTIGATII ȘI ANALIZĂ PENTRU SIGURANȚĂ AVIAȚIEI CIVILE, contestația la executare împotriva actelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2017 al BEJ B..

În drept, au fost invocate art. 711 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 251 din 15 ianuarie 2018, Judecătoria Constanța a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

În motivare, s-a reținut că potrivit art. 713 alin. (1) C. proc. civ. și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., competentă să soluționeze contestația la executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Având în vedere că potrivit cărții de identitate a contestatorului cu care s-a și legitimat în ședință publică, domiciliul actual al acestuia este situat în București, strada x nr. 185, s-a apreciat că instanța competentă să soluționeze contestatia la executare este, în speță, Judecătoria Sectorului 3 București.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 București a constatat că, în cauză, cererea de executare silită a fost înregistrată pe rolul BEJ B. la data de 22.06.2017 și a reținut, astfel, aplicabilitatea dispozițiile noului C. proc. civ. în vigoare la acel moment.

S-a arătat că potrivit art. 714 alin. (1) din C. proc. civ. contestația se introduce la instanța de executare, iar potrivit art. 651 din același act normativ, instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel (...). Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, ce excepția celor date prin lege în competența altor instanțe sau organe.

Conform art. 91 alin. (1) C. civ., dovada domiciliului și a reședinței se efectuează cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, iar în lipsa acestora, nu pot fi opuse altor persoane.

S-a constatat că, potrivit copiei cărții de identitate a contestatorului, acesta are domiciliul în sectorul 3, București, iar reședință în mun. Constanța până la data de 20.04.2018 (f 77), aspect ce se regăsește în dosarul de executare nr. 277/2017. Din verificările efectuate în baza DEPABD, rezultă aceleași date .

Judecătoria Sectorului 3 București a reținut că, la momentul sesizării organului de executare - 22.06.2017, debitorul locuia efectiv în Mun. Constanța, aflat în circumscripția Judecătoriei Constanța.

În consecință, reținând că prin raportare la reședința efectivă a debitorului A., instanța de executare este Judecătoria Constanța, în temeiul art. 651 și art. 714 C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 3 București, prin sentința civilă nr. 6242 din 18 mai 2018, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul CENTRUL DE INVESTIGATII ȘI ANALIZĂ PENTRU SIGURANȚĂ AVIAȚIEI CIVILE, a formulat contestația la executare împotriva actelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2017 al BEJ B., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea tuturor actelor de executare silită întocmite în dosarul nr. x/2017 al BEJ B., inclusiv a încheierii prin care s-a dispus poprirea asupra veniturilor din pensie; anularea încheierii din 04.07.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul nr. x/2017, privind încuviințarea executării silite pentru suma de 9261,76 RON.

Este de reținut că dispozițiile referitoare la executarea silită reprezintă o reglementare cu caracter special, derogator de la reglementarea de drept comun, așa încât, competența de soluționare a unei cereri privind executarea silită va fi stabilită în raport cu dispozițiile legale aplicabile acestei faze procesuale.

Potrivit art. 714 C. proc. civ., competența de soluționare a contestației la executare revine instanței de executare, iar în raport cu prevederile art. 651 alin. (3) din același cod:

"instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Este de reținut că momentul determinant în stabilirea competenței instanței de executare îl reprezintă data sesizării instanței cu cererea de încuviințare a executării silite.

De asemenea, trebuie păstrat principiul esențial al unicității instanței de executare, aceeași instanță fiind competentă să încuviințeze executarea silită și să soluționeze orice alt incident în legătură cu aceasta, precum contestația la executare ori cererea de întoarcere a executării silite.

Cu alte cuvinte, competența instanței de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviințare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanței de executare cu incidente ulterioare de competența sa, precum contestația la executare, cererea de validare a popririi sau cererea de întoarcere a executării silite.

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în speță, prin încheierea din 4 iulie 2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul nr. x/2017, s-a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de BEJ B. și s-a încuviințat executarea silită a creanței de 9.261,76 RON împotriva debitorului A. .

În consecință, s-a stabilit definitiv că instanța de executare este Judecătoria Sectorului 3 București și, prin urmare, aceasta va soluționa orice incidente apărute în cursul executării silite (în speță - contestația la executare), în caz contrar fiind încălcate prevederile art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru toate rațiunile înfățișate, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cererii formulată de contestatorul A., în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.