ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1200/2018

Ședința publică din data de 18 aprilie 2018

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 28.02.2013 pe rolul Tribunalului Timiș, reclamantul A. - în calitate de moștenitor al defunctului B., a solicitat instanței obligarea pârâtei S.C. CONTINENTAL S.R.L. la repararea prejudiciului patrimonial în sumă totală de 3.666.280 RON (echivalentul a 808.298 euro, la data de 31.10.2012), sumă ce urmează a fi actualizata cu indicele de inflație până la data plații efective, cu care tatăl său a creditat societatea pârâtă în perioada în care a fost administrator al acesteia (1999- iunie 2001), compusă din: creanța în suma de 881.847 RON, actualizată cu indicele prețului de consum în suma de 1.460.287 RON și dobânda legala în suma de 1.324.146 RON; totodată, a solicitat instituirea unui sechestru asigurător, potrivit dispozițiilor art. 591 și urm. C. proc. civ., asupra bunurilor mobile și imobile ale pârâtei; cu cheltuieli de judecată.

Pârâta S.C. CONTINENTAL S.R.L a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepției care a fost respinsă prin încheierea din 3 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Prin sentința civilă nr. 722/PI/23.09.2014 pronunțată de Tribunalul Timiș a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantului A. și a fost obligat reclamantul la plata către pârâta S.C. CONTINENTAL S.R.L. a sumei de 11.700 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 325 din 31 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. x/2013, a fost admis apelul declarat de pârâta S.C. CONTINENTAL S.R.L. împotriva încheierii civile din data de 03.06.2013 și a sentinței civile nr. 722/PI/23.09.2014 pronunțate de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. x/2013, în contradictoriu cu reclamantul A.; au fost anulate atât încheierea, cât și sentința atacată și, rejudecând cauza, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. CONTINENTAL S.R.L., ca prescrisă. Prin aceeași decizie, a fost respins apelul declarat de reclamantul A. împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat; fără cheltuieli de judecată în apel.

La data de 29 noiembrie 2017, pârâta S.C. CONTINENTAL S.R.L. a solicitat lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 325 din 31 martie 2015, în sensul de a statua în mod expres că reclamantul intimat A. a rămas îndatorat, în urma admiterii apelului CONTINENTAL S.R.L., să îi achite cheltuielile de judecată acordate de prima instanță, în sumă de 11.700 Ron, reprezentând onorariu expert judiciar.

Prin încheierea civilă din 21 martie 2017 Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, a admis cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 325 din 31 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. x/2013, formulată de pârâta S.C. CONTINENTAL S.R.L., în contradictoriu cu reclamantul A..

A lămurit dispozitivul deciziei civile nr. 325 din 31 martie 2015, în sensul că dispoziția de anulare a sentinței civile nr. 722/PI/23.09.2014 pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. x/2013, vizează numai soluția de respingere a acțiunii reclamantului A., nu și soluția de obligare a aceluiași reclamant la plata către pârâta S.C. CONTINENTAL S.R.L. a sumei de 11.700 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată - care nu a fost atacată cu apel.

Invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul A. a declarat recurs împotriva încheierii civile din 21 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate cu trimiterea cauzei spre o nouă judecată, instanței de apel.

În argumentarea recursului, reclamantul susține, în esență, nelegalitatea încheierii civile din 21.03.2017 motivat de împrejurarea că aceasta a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 443 C. proc. civ., întrucât instanța de apel nu a lămurit dispozitivul deciziei civile nr. 325/31.03.2015, ci soluția pronunțată reprezintă o completare a dispozitivului.

În opinia recurentului, deși pârâta S.C. CONTINENTAL S.R.L. și-a intitulat cererea ca fiind una de lămurire a dispozitivului hotărârii, aceasta se circumscrie unei cereri în completarea hotărârii după cum prevede art. 444 C. proc. civ.

Recurentul consideră că soluția pronunțată de instanța de apel reprezintă un artificiu, prin care, admițând cererea de completare a dispozitivului hotărârii ce nu este supusă niciunui termen, a admis în realitate completarea dispozitivului hotărârii, deși o cerere de completare a hotărârii era tardiv formulată.

Prin admiterea cererii de lămurire a dispozitivului, i s-a negat dreptul la apărare, întrucât, dacă instanța de apel s-ar fi pronunțat în sensul admiterii cheltuielilor de judecată ale pârâtei, reclamantul avea posibilitatea de a formula recurs și sub aspectul acestora.

Intimata-pârâtă S.C. CONTINENTAL S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului, ca nefondat.

Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul declarat de reclamantul A. este admisibil în principiu.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 25 octombrie 2018, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului întocmit în cauză.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Prin încheierea din 14 februarie 2018, constatându-se că recursul reclamantului este admisibil în principiu și că sunt întrunite dispozițiile art. 493 alin. (7) din Codul de procedură civilă, s-a stabilit termen pentru soluționarea recursului declarat de reclamantul A., la data de 18/ aprilie 2018, cu citarea părților.

Înalta Curte de Casație și Justiție, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate, ținând cont și de apărările formulate prin întâmpinare, constată că recursul declarat de reclamantul A. este fondat, pentru considerentele ce urmează:

Deși recurentul și-a încadrat criticile în motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., conform căruia casarea unei hotărâri poate fi cerută atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, se constată că susținerile sale se circumscriu punctului 5 al art. 488 C. proc. civ., care prevede că hotărârea poate fi casată când prin aceasta, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Recursul reclamantului vizează nelegalitatea încheierii atacate din perspectiva aplicării greșite a prevederilor art. 443 C. proc. civ., fiind fondate criticile formulate sub acest aspect.

Prin secțiunea a 4-a a C. proc. civ., intitulată "îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii", legiuitorul a instituit proceduri judiciare simplificate în scopurile anume prevăzute de textele de lege: pentru îndreptarea erorilor sau omisiunilor cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri (art. 442), pentru obținerea unor lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori pentru înlăturarea dispozițiilor potrivnice (art. 443) și, respectiv, pentru completarea, în caz de omisiune de pronunțare, cu soluția asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale (art. 444).

Din dispozițiile legale menționate rezultă că, prin lămurirea dispozitivului, acesta nu poate fi modificat, ci se clarifică doar măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se solicită.

Într-o altă exprimare, lămurirea dispozitivului presupune, doar o operațiune de clarificare a măsurilor dispuse de instanță, nefiind posibilă modificarea dispozitivului, modificarea fiind incompatibilă cu scopul acestei proceduri.

În speță, se constată că prin decizia civilă nr. 325 din 31 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara a fost admis apelul declarat de pârâta S.C. CONTINENTAL S.R.L. împotriva încheierii civile din data de 03.06.2013 și a sentinței civile nr. 722/PI/23.09.2014 pronunțate de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. x/2013, în contradictoriu cu reclamantul A.; au fost anulate atât încheierea, cât și sentința atacată și, rejudecându-se cauza, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. CONTINENTAL S.R.L., ca prescrisă.

Așa fiind, contrar reținerilor Curții de Apel Timișoara, în speță, nu se putea pune problema necesității unor lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei nr. 325 din 31 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, acesta fiind clar și concis, iar susținerile pârâtei S.C. CONTINENTAL S.R.L. în sensul lămuririi (în concret în sensul pronunțării), asupra cheltuielilor de judecată în sumă de 11.700 RON, acordate prin sentința ce a fost anulată în apel, nu au caracterul unor lămuriri în sensul art. 443 C. proc. civ., ci presupun o completare a dispozitivului hotărârii în înțelesul art. 444 C. proc. civ.

Aceasta întrucât, astfel cum s-a arătat, potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ., în condițiile în care instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, respectiv în situațiile enumerate de alin. (3) ale textului legal menționat, se poate cere completarea dispozitivului hotărârii judecătorești, în termen de 15 zile de la pronunțare.

Pentru rațiunile înfățișate, având în vedere încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 443 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. cu referire la art. 497 din același cod, va admite recursul, va casa încheierea recurată și va trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii civile din 21 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Casează încheierea atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2018.