ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2174/2018

Ședința publică din data de 23 mai 2018

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cerere de chemare în judecată înregistrată la data de 23.10.2015 pe rolul Tribunalului Timiș, secția a II-a civilă, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâta C. S.A., solicitând instanței, în principal, pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare cumpărare având ca obiect imobilul situat în Timișoara, înscris în cartea funciară nr. x Timișoara, cu nr. top. x și, în subsidiar, obligarea pârâtei la plata sumei de 203.413 euro, echivalentul a 899.085 RON la cursul BNR de la data introducerii acțiunii, cu titlu de daune interese și a sumei de 46.506 RON reprezentând contravaloarea impozitului pe proprietate. Totodată, au solicitat și cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1073/29.11.2016 pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. x/2015, a fost respinsă excepția prescripției, invocată de pârâtă prin întâmpinare, a fost respinsă cererea principală formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A. având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare. A fost admisă în parte cererea subsidiară formulată de reclamantul A., având ca obiect restabilire situație anterioară și a fost obligată pârâta la plata către reclamantul A. a sumei de 697.974,74 RON reprezentând preț și 6105 RON reprezentând impozit. A fost respinsă în rest cererea formulată de reclamantul A. și în totalitate cererea subsidiară formulată de reclamantul B., având ca obiect restabilire situație anterioară. Au fost compensate în totalitate cheltuielile de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 1073 din 29 noiembrie 2016 pronunțată de Tribunalul Timiș, atât reclamantul A., cât și pârâta S.C. C. S.A.au declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 246/A din 31 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de apelantul-reclamant A. și de apelanta-pârâtă S.C. C. S.A. în contradictoriu cu intimatul-reclamant B. împotriva sentinței civile nr. 1073/29.11.2016 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 246/A din 31 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Intimata - pârâtă S.C. C. S.A. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ., solicitând, în principal admiterea excepției invocate și, în consecință, constatarea nulității recursului, iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

Recurentul-reclamant A. a formulat răspuns la întâmpinare.

În raport cu dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluție s-a stabilit în sarcina recurentului obligația de a achita o taxă judiciară de timbru de 6653 RON, în temeiul O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Recurentul A. a formulat cerere de ajutor public judiciar, care a fost respinsă prin încheierea din 15 noiembrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, iar prin încheierea din 25 ianuarie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015.1, a fost respinsă cererea formulată de petentul A. privind reexaminarea încheierii din 15 noiembrie 2017.

Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte a constatat că prezentei cereri de recurs nu i-a fost atașată taxa judiciară de timbru, potrivit art. 486 alin. (2) teza I C. proc. civ., prin raportul întocmit, recurentul fiind înștiințat să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 6653 de RON stabilită în sarcina sa, sub sancțiunea nulității prevăzută de art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ. coroborat cu art. 36 alin. (2) din Ordonanța de Urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

După întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin încheierea din 14 februarie 2018, în condițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., a fost dispusă comunicarea acestuia părților, în vederea formulării unor puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

La data de 9 martie 2018 intimata S.C. C. S.A. a depus punct de vedere la raport, prin care a solicitat în principal anularea recursului, ca netimbrat, iar în subsidiar respingerea recursului, ca inadmisibil.

La data de 4 aprilie 2018 recurentul-reclamant A. a depus la dosar memoriu.

La termenul din data de 23 mai 2018, completul de filtru a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții.

Cererea de recurs formulată de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 246/A din 31 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, va fi anulată ca netimbrată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".

Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanța, reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, instanța va anula cererea sau o va soluționa în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Se constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurentul, în mod nejustificat, nu s-a conformat obligației ce-i revenea, deși i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 6653 RON, stabilită în sarcina sa, iar cererea de ajutor public judiciar și cea privind reexaminarea încheierii prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar i-au fost respinse prin încheierile din 15 noiembrie 2017 și 25 ianuarie 2018.

De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării.

Este de amintit că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal sesizată.

Prin urmare, față de cele ce preced, precum și pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii, instanța este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de lege.

Or, în cauză, aceste cerințe se constată a nu fi îndeplinite, așa încât, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a da eficiență dispozițiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și să anuleze, ca netimbrată, cererea de recurs formulată recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 246/A din 31 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrată, cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 246/A din 31 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 mai 2018.