ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1100/2013

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 327/F din 24 august 2012, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București dispusă prin rezoluția din 23 iulie 2012 în Dosarul nr. 1902/11-5/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București privind cererea formulată de autoritățile judiciare din Republica Austria referitor la transferarea persoanei condamnate C.T. în vederea continuării executării pedepsei într-un penitenciar din România. A recunoscut Sentința penală din data de 19 ianuarie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 605 Hv 6/IId de către Tribunalul Landului Korneuburg, prin care persoana condamnată C.T. a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prin efracție, parțial finalizat, prevăzută de art. 127, art. 128 alin. (2), art. 129 alin. (1), art. 130 alin. (4), cu aplicarea art. 15 C. pen. austriac.

A dispus transferarea persoanei condamnate C.T. - cetățean român, eliberat la data de 10 iunie 2008 de către SPCLEP Tecuci, pentru continuarea executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare într-un penitenciar din România.

A dedus prevenția persoanei condamnate de la 01 septembrie 2011 la 11 ianuarie 2012, constatând că executarea pedepsei se va încheia la data de 01 martie 2015.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

Prin sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București înregistrată sub nr. 1902/II-5/2012 s-a solicitat, în conformitate cu dispozițiile art. 158 din Legea nr. 302/2004 modificată, recunoașterea și punerea în executarea a sentinței penale din 19 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Landului Korneuburg în Dosarul nr. 605 Hv 6/IId, privind persoana condamnată C.T.

În motivarea sesizării s-a arătat că prin Adresa nr. 58282 din 28 iunie 2012, Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară - Serviciul Cooperare Judiciară Internațională în Materie Penală a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004 republicată, cererea formulată de Ministerul Federal al Justiției din Republica Austria, prin care s-a solicitat transferarea persoanei condamnate C.T. într-un penitenciar din România pentru a continua executarea pedepsei cu închisoarea aplicată acestuia de către instanțele statului solicitant.

Examinând materialul cauzei Curtea a constatat că sunt îndeplinite cerințele Legii nr. 302/2004 republicată și ale Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate.

Astfel, din informațiile și documentele comunicate de statul de condamnare în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate rezultă că prin Sentința penală din data de 19 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul landului Korneuburg în Dosar nr. 605 Hv 6/IId, rămasă definitivă C.T. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prin efracție, parțial finalizat, prevăzută de art. 127, art. 128 alin. (2), art. 129 alin. (1), art. 30 alin. (4), cu aplicarea art. 15 C. pen. austriac.

În fapt, s-a reținut în sarcina persoanei condamnate, în noaptea de 12/13 noiembrie 2010, numitul C.T., împreună cu alte persoane, a sustras prin efracție 50 litri motorină din rezervorul unui autovehicul, iar din incinta unei instituții bancare a sustras un bancomat în care se afla suma de 48.377 euro, sus-numitul încercând prin aceeași modalitate să sustragă un alt bancomat din incinta unei alte bănci, prejudiciul creat părților vătămate depășind suma de 50.000 euro.

Faptele săvârșite de persoana condamnată își au corespondentul în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art. 208 alin. (1) și (2), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 146 C. pen.

Sentința a rămas definitivă, astfel că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 3 lit. b) din Convenția europeană, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. b) din Legea nr. 304/2004 republicată.

Din relațiile referitoare la executarea pedepsei rezultă că persoana condamnată C.T. se află în executarea pedepsei începând cu data de 01 septembrie 2011, fiind dedusă perioada de arestare preventivă de la 01 septembrie 2011 la 11 ianuarie 2012, iar executarea pedepsei urmează a se încheia la data 01 martie 2015.

În consecință, este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 3 lit. c) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată.

În urma verificărilor efectuate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția pentru Evidența persoanelor și Administrarea Bazelor de Date s-a constatat că numitul C.T. este cetățean român.

Prin urmare se îndeplinește și condiția prev. de art. 3 lit. a) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate și art. 143 lit. a) din Legea nr. 302/2003, republicată. Persoana condamnată a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei pronunțate de autoritățile cehe. Astfel, este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 3 lit. d) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. d) din Legea nr. 302/2004, republicată.

împotriva sentinței mai sus-menționate au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și persoana condamnată C.T.

Motivul invocat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București vizează omisiunea instanței de a deduce și perioada petrecută de condamnatul T.C. în executarea pedepsei dispuse de autoritățile austriece.

Recursurile declarate de Parchet și persoana condamnată C.T. sunt fondate urmând a fi următoarele considerente.

Examinându-se actele și lucrările dosarului se constată că prin Sentința penală din data de 19 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul Landului Korneuburg în Dosar nr. 605 Hv 6/IId, rămasă definitivă C.T. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prin efracție, parțial finalizat, prevăzută de art. 127, art. 128 alin. (2), art. 129 alin. (1),art. 130 alin. (4), cu aplicarea art. 15 C. pen. austriac.

În fapt, sa reținut în sarcina persoanei condamnate, în noaptea de 12/13 noiembrie 2010, numitul C.T., împreună cu alte persoane, a sustras prin efracție 50 litri motorină din rezervorul unui autovehicul, iar din incinta unei instituții bancare a sustras un bancomat în care se află suma de 48.377 euro, sus-numitul încercând prin aceeași modalitate să sustragă un alt bancomat din incinta unei alte bănci, prejudiciul creat părților vătămate depășind suma de 50.000 euro.

Faptele săvârșite de persoana condamnată își au corespondentul în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art. 208 alin. (1) și (2), art. 209 alin. (1) lit. a), g și i și alin. (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 146 C. pen.

Din relațiile referitoare la executarea pedepsei rezultă că persoana condamnată C.T. se află în executarea pedepsei începând cu data de 01 septembrie 2011, fiind dedusă perioada de arestare preventivă de la 01 septembrie 2011 la 11 ianuarie 2012, iar executarea pedepsei urmează a se încheia la data 01 martie 2015.

În consecință, este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 3 lit. c) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată.

În mod corect, instanța Curții de Apel București, secția a II-a penală, a dedus prevenția de la 01 septembrie 2011 la 11 ianuarie 2012, astfel cum rezultă din hotărârea nr. 605 Hv 6/IId, pronunțată de Tribunalul Landului Korneuburg, însă a omis să deducă de la acea dată la zi, perioada în care condamnatul T.C. sa aflat în executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni.

Acest aspect rezultă din adresa autorităților austriece în care se menționează că numitul C.T. execută în prezent pedeapsa dispusă, în Penitenciarul Suben, pedeapsă care se va încheia la data de 01 martie 2015.

Față de cele ce preced, Înalta Curte va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și persoana transferabilă împotriva sentinței nr. 327/F din 24 august 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Va casa în parte Sentința penală atacată și, în rejudecare, va deduce din pedeapsa aplicată prevenția persoanei condamnate de la 1 septembrie 2011 la 29 martie 2013.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și persoana transferabilă C.T. împotriva Sentinței penale nr. 327/F din 24 august 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Casează în parte Sentința penală atacată și în rejudecare deduce din pedeapsa aplicată prevenția persoanei condamnate de la 1 septembrie 2011 la 29 martie 2013.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 martie 2013.

Procesat de GGC - LM