ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 53/2004

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr.203/CA/3 aprilie 2001 pronunțată de Tribunalul Alba, secția

comercială și de contencios administrativ a fost respinsă acțiunea formulată de

reclamanta Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor

Statului București, împotriva pârâtei S.C. „A.” S.A.

Pentru

a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că daunele interese moratorii

solicitate pentru plata cu întârziere a dividendelor au ca temei de drept

dispozițiile art.43 C. com., iar în absența unor reglementări legale la data

nașterii creanței, dobânda datorată este dobândă pieței raportate la taxa de

scont a B.N.R. Deoarece reclamanta nu a solicitat dobânda pieții, care să fie

atestată de Banca Națională, ci a cerut daune echivalente cu dobânzile plătite

la creditele bancare agreate, în speță de B.R.D. devin incidente dispozițiile

art.1088 C. civ. care reglementează răspunderea pentru daune interese, text

care leagă prejudiciul suferit de culpa directă și imediată a debitorului.

Reclamanta era obligată ca pentru acordarea daunelor solicitate să facă dovada

legăturii de cauzalitate între prejudiciul pretins suferit și fapta culpabilă a

debitorului.

Curtea

de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ prin

decizia civilă nr.581/A/28 iunie 2001 a respins apelul reclamantei APAPS

împotriva sentinței nr.203/CA/3 aprilie 2001 pronunțată de Tribunalul Alba,

secția comercială și de contencios administrativ.

Pentru

a decide astfel, instanța de apel a stabilit că reclamanta a avut reprezentanți

desemnați, în societatea pârâtă, aceștia participând la întocmirea fișei de

raportare a rezultatelor financiare ale societății înregistrate la data de 31

decembrie 1997, însă în mod inexplicabil reclamanta nu a acționat în vederea

realizării propriului interes.

Împotriva

deciziei civile nr.581/A/28 iunie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia,

secția comercială și de contencios administrativ a declarat recurs APAPS

București, care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate

și netemeinicie, solicitând obligarea intimatei pârâte la plata sumei de

19.599.781 lei reprezentând daune interese moratorii pentru plata cu întârziere

a dividendelor datorate exercițiului financiar al anului 1997, calculate la

nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoane

juridice pe termen de un an, invocând ca temei în drept dispozițiile art.304

pct.9 din codul de procedură civilă.

Curtea,

analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de critica

formulată în cererea de recurs, constată că aceasta este nefondată, recursul

urmând a fi respins pentru următoarele considerente.

Instanțele

judecătorești anterioare, printr-o corectă și integrală apreciere a probelor,

au stabilit cu exactitate raporturile juridice dintre părți, întinderea

drepturilor și obligațiilor care decurg din calitatea de acționar al

reclamantei, răspunderea care se instituie în situația nerespectării clauzelor

contractuale, precum și cadrul juridic aplicabil litigiului de natură

comercială.

În

corecta stabilire a situației de fapt și de drept, relevanță juridică maximă o

are poziția procesuală constantă a reclamantei, care atât în cererea de chemare

în judecată, în motivele de apel dar și în motivele de recurs, constant, a

solicitat plata sumei de 19.599.781 lei reprezentând daune interese moratorii

pentru plata cu întârziere a dividendelor datorate F.P.S. pentru exercițiul

financiar al anului 1996, calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D.

la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an, corect

fiind însă, în lipsa unor reglementări exprese la momentul nașterii dreptului

de creanță, să fi fost solicitată dobânda bonificată de BNR la depozitele

constituite de persoanele juridice pe termen de un an.

Deși recurenta APAPS, în ședința publică de la

23 octombrie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială, prin

reprezentantul legal a depus o notă de calcul a daunelor solicitate în raport

de nivelul dobânzii de referință a B.N.R., iar ulterior la termenele din 2

iulie 2003 și 14 ianuarie 2004 când a fost soluționat recursul, reclamanta a

lipsit, nu poate justifica o schimbare a modului de calcul al daunelor

interese, deoarece nu a fost invocat acest aspect în termenul și cadrul

procesual conferit de reglementările legale în materie.

Argumentările

juridice expuse anterior, în contextul probator administrat în cauză, fac ca

toate criticile formulate de recurentă să fie nejustificate, urmând a fi

respins ca nefondat recursul promovat de reclamanta APAPS București, nefiind

îndeplinite nici una din dispozițiile art.304 din codul de procedură civilă,

menținând ca legală și temeinică decizia civilă nr.581/A din 28 iunie 2001

pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de reclamanta APAPS București împotriva deciziei nr.581 din

28 iunie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata

în ședință publică, astăzi 14 ianuarie  2004.