ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2862/2018

CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2862/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă sub nr. x/2016 la data de 13 octombrie 2016 reclamantul A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 194 C. proc. civ., art. 1381, 1387 C. civ., art. 49, 54 și urm. din Legea nr. 136/1995, Norma 23/2014 a Autorității de Supraveghere Financiară, Directiva 2009/103/CE, în contradictoriu cu pârâta B. S.A. și intervenientă C., obligarea pârâtei la plata sumei de 2.300,74 RON, reprezentând cheltuieli materiale; obligarea pârâtei la plata sumei de 86.795 euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plății efective, cu titlu de daune morale pentru prejudiciile suferite în accidentul rutier din 03.02.2015, soldat cu vătămarea corporală; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 799 din 13 martie 2017 Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis, în parte, acțiunea; a obligat pârâta la plata, către reclamant, a sumei de 2.300,74 RON reprezentând daune materiale și a sumei de 65.000 euro cu titlu de daune morale; a obligat pârâta la plata, către reclamant, a sumei de 2.380 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 2015/A din 13 noiembrie 2017 Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis apelul pârâtei B. S.A. împotriva sentinței, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a redus cuantumul daunelor morale la suma de 15.000 euro, în echivalent în RON, la data efectivă a plății.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. reclamantul A., care a arătat că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 1385 C. civ. ce instituie principiul reparării integrale a prejudiciului, aplicând greșit legea și jurisprudența obligatorie a Curții Europene a Drepturilor Omului în materie.

Recurentul-reclamant a mai arătat că hotărârea instanței de apel nu conține motivele de fapt și de drept în temeiul cărora s-a procedat la diminuarea cuantumului daunelor morale astfel cum au fost acordate de către prima instanță, respectiv care sunt aspectele de contradictorialitate în raport cu hotărârea de fond modificată și care sunt criteriile ce au stat la baza modificării cuantumului despăgubirii.

Prin încheierea de ședință din 02.05.2018 judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (4) C. proc. civ. până la soluționarea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, obiect al dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la care a fost conexat dosarul nr. x/2018.

Prin decizia nr. 52/18.06.2018 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17.07.2018 au fost admise sesizările menționate, stabilindu-se că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele deciziei nr. 369 din 30.05.2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei(20.07.2017).

Cauza a fost repusă pe rol din oficiu la data de 28.06.2018, fiind acordat termen de judecată cu citarea părților la 12.09.2018.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor inițiale ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civliă în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum si în alte cereri evaluabile în bani în valoare depănă la 1.000.000 RON inclusiv.

Aplicarea acestei norme a fost prorogată succesiv, ultima dată până la 1 ianuarie 2019, prin articolul unic alin. (1) al O.U.G. nr. 62/2015 precum și prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013.

Textul legal menționat a fost declarat neconstituțional prin decizia Curții Constituționale nr. 369/30.05.2017 publicată în Monitorul Oficial al României, Parte I, nr. 582 din 20.07.2017 în ceea ce privește sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", despre care s-a reținut că "legiuitorul nu are îndreptățirea constituțională de a bloca, în funcție de valoarea pretenției dedusă judecății, accesul la calea de atac a recursului, deoarece pune ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă".

În considerentele acestei decizii s-a reținut că "…de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în hani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

Prin decizia nr. 52/18.06.2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în dosarele conexate nr. x/2018 și nr. y/2018, având ca obiect sesizările formulate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosar nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosar nr. x/2014, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosar nr. x/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17.07.2018, s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30.05.2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20.07.2017).

Având în vedere că decizia Curții de Apel București este pronunțată într-un litigiu anterior publicării deciziei de neconstituționalitate evocată mai sus, aceasta nefiind incidență cauzei pendinte, regimul juridic al căilor de atac susceptibile a fi exercitate în speță se va stabili potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum era în vigoare înainte de a fi declarat neconstituțional, și anume, cu luarea în considerare a faptului că hotărârile pronunțate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000,000 iei nu sunt susceptibile de recurs.

Se reține, în acest sens, că prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 13.10.2016 reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2.300,74 RON, reprezentând cheltuieli materiale, obligarea pârâtei la plata sumei de 86.795 euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plății efective, cu titlu de daune morale pentru prejudiciile suferite în accidentul rutier din 03.02.2015, soldat cu vătămarea corporală, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Cuantumul acestor pretenții se situează sub pragul valoric impus de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, situație față de care decizia nr. 2015/A din 13.11.2017 a Curții de Apel București nu poate fi supusă căii extraordinare de atac a recursului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul reclamantului A. împotriva deciziei nr. 2015/A din 13 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă.

Respinge, ca inadmisibil, recursul reclamantului A., cu domiciliul în București, și cu domiciliul procesual ales la D., cu sediul în București, împotriva deciziei nr. 2015/A din 13 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.A. - cu sediul în județul Ilfov și cu intimata-intervenientă C. - cu domiciliul în județul Ilfov.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12.09.2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-09-12
0,98
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 725/2019
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, sub nr. x/2016, la data de 13 octombrie 2016, reclamantul A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 194 C. pro
ÎCCJ 2018-09-13
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 159/2019
Asupra cererii de revizuire de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la data de 16 noiembrie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a so
ÎCCJ 2018-11-07
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3833/2018
Ședința publică din data de 7 noiembrie 2018 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la data de 12 octombrie 2015 sub nr. x/2015, reclamanta A. a solicita
ÎCCJ 2018-04-27
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1499/2018
nței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, iar în subsidiar schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul diminuării daunelor morale acordate reclamantului A.. Prin decizia civilă nr. 1514 din 8 octombrie 2015 Cu
ÎCCJ
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2850/2018
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civila, sub nr. x/2016 la data de 14.06.2016 reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. și intervenientul C., obligare
Sursă