ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2094/2018

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 113 din data de 16 martie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurenții-pârâți A., B. și C. împotriva deciziei civile nr. 308/A din 27 martie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția III-a civilă, în dosarul nr. x/2007, în contradictoriu cu intimata-reclamantă D. și cu intimații-pârâți E., F., G., H. și I.

Curtea a reținut că pârâții au atacat cu recurs hotărârea menționată a tribunalului, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanții - pârâți A., B. și C., împotriva sentinței civile nr. 10380 din 14 iulie 2011, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în contradictoriu cu intimata - reclamantă D. și cu intimații - pârâți E., F. și G.

S-a constatat că prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 4 noiembrie 2013, Curtea a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 243 pct. 1 C. proc. civ., ca urmare a decesului intimatului E., măsura fiind menținută prin încheierea de la 05 iunie 2015 și, respectiv, încheierea de la data de 25 noiembrie 2016, Intimata-reclamantă D. a formulat la data de 05 decembrie 2017 o cerere de constatare a perimării recursului.

În aceste condiții, s-a reținut că dosarul a rămas în nelucrare din vina părții mai mult de un an și că devine astfel incident art. 248 alin. (1) C. proc. civ., text potrivit căruia "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an"[...]

Împotriva deciziei civile nr. 113 din data de 16 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a 111-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs pârâtul C., susținând nelegalitatea soluției.

Verificând regularitatea sesizării, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, având în vedere următoarele considerente:

În speță, recursul a fost exercitat împotriva unei decizii irevocabile, prin care s-a constatat perimat recursul exercitat împotriva deciziei pronunțate în calea de atac a apelului.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, sunt supuse acestei căi de atac "hotărârile date tară drept de apel, cele date în apel, precum și, In condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională".

De asemenea, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri irevocabile cele "date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii".

Afortiori, au acest caracter, irevocabil, hotărârile date în recurs, când pricina a fost soluționată prin reținerea unui incident procedural, cum este cel al perimării.

Or, așa cum s-a menționat anterior, cu referire la dispozițiile procedurale care circumstanțiată obiectul recursului, împotriva hotărârilor irevocabile nu mai este deschisă această cale de atac, care a fost epuizată prin exercitarea deja a dreptului la recurs (având în vedere sistemul unicității căilor de atac).

Împrejurarea că în art. 253 alin. (2) C. proc. civ. se menționează că "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului", nu poate fi înțeleasă în sensul că este susceptibilă de această cale de atac și decizia prin care se constată intervenit incidentul procedural al perimării tocmai în legătură cu judecata unui recurs.

Aceasta, întrucât intenția legiuitorului nu a fost aceea de a deschide o nouă cale de atac a recursului (altfel spus, recurs la recurs), după ce hotărârea a devenit irevocabilă, fiind epuizat dreptul de a exercita recurs.

La aceeași concluzie conduce și coroborarea dispozițiilor art. 253 alin. (2) cu cele ale art. 299 alin. (1) C. proc. civ. și art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., texte care, definind obiectul recursului, stabilesc în mod clar că acesta nu poate fi reprezentat de hotărâri irevocabile.

Astfel spus, hotărârea pronunțată asupra incidentului perimării poate fi atacată cu recurs numai daca și hotărârea care s-ar fi pronunțat în cererea perimată ar fi fost susceptibilă de această cale de atac (după regula conform căreia accesoriul urmează soarta principalului - "accesorium sequitur principale").

Cum exercitarea unei căi de atac nu se poate face decât în cadrul sistemului legal reglementat, rezultă că recursul, fiind exercitat în speță în afara sistemului permis de lege, este inadmisibil, sens în care va fi respins, în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va fi obligat recurentul - pârât C. plata sumei de 1200 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă D., reprezentând onorariu de avocat, dovedite cu factura nr. x din 21 mai 2018, aflată în dosarul Înaltei Curți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul C. împotriva deciziei civile nr. 113 din data de 16 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă pe recurentul-pârât C. la plata sumei de 1.200 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă D.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29.05.2018.