ÎCCJ, Decizia nr. 171/2018
ÎCCJ, Decizia nr. 171/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra apelului de față
În baza actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele:
I. Prin Sentința penală nr. 63 din data de 05 februarie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2017 a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de Serviciul de Probațiune Bihor de revocare a suspendării executării pedepsei aplicată condamnatului A. prin Sentința penală nr. 763 din 9 septembrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 118 din 8 decembrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 96 alin. (1), (2) din C. pen., dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei. Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedește că nu a avut nici o posibilitate să le îndeplinească.
În speță, instanța de fond a constatat că numitul A., prin înscrisurile depuse a dovedit că nu a avut posibilitate să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre.
Astfel, a rezultat că acesta are o pensie lunară de 1.169 RON, soția sa B. beneficiază de o pensie de 1.015 RON, iar veniturile realizate din activitatea de inginerie și consultanță tehnică în calitate de persoană fizică autorizată sunt reduse - 15.000 RON în anul 2017 (însemnând 1.250 RON lunar) și nici un venit în anul 2018, conform evidențelor A.N.A.F.
Pe de altă parte, s-a constatat că obligațiile civile ale numitului A. sunt solidare, iar nu individuale.
Așadar, constatând că nu sunt întrunite condițiile legale impuse de dispozițiile art. 96 alin. (2) C. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondată, cererea formulată de Serviciul de Probațiune Bihor de revocare a suspendării executării pedepsei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți, Completul de 5 Judecători la data de 28 septembrie 2018 sub numărul x/1/2018, fiind fixat termen la data de 5 noiembrie 2018.
Concluziile reprezentantului Ministerului Public, ale apărătorului intimatului condamnat la termenul din data de 5 noiembrie 2018 au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii urmând a nu mai fi reluate.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, examinând hotărârea instanței de fond atât prin prisma motivelor de apel invocate de Ministerul Public, cât și din oficiu, conform prevederilor art. 417 C. proc. pen. combinate cu art. 419 C. proc. pen., constată că apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin Sentința penală nr. 763 din data de 09 septembrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul penal nr. x/2013 s-a dispus, urmare a aplicării procedurii simplificate prevăzută de art. 374 C. proc. pen., condamnarea inculpatului A. la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 13
2
din Legea nr. 78/200 și art. 297 alin. (1) C. pen., art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 322 alin. (1) C. pen.
Executarea pedepsei aplicate a fost suspendată sub supraveghere, în conformitate cu prevederile art. 91 C. pen., pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit în condițiile art. 92 C. pen.. Au fost stabilite măsurile de supraveghere intrinseci modalității de individualizare a executării pedepsei, conform art. 93 C. pen. și s-a făcut aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 94 alin. (1) C. pen. și art. 96 C. pen.
În temeiul art. 26 C. proc. pen. s-a dispus disjungerea laturii civile a cauzei.
Prin Decizia penală nr. 118 pronunțată la data de 08 decembrie 2014 de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători s-a dispus admiterea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva Sentinței penale nr. 763/09 septembrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2013, privind pe intimatul inculpat A.
A fost desființată în parte hotărârea apelată numai cu privire la durata termenului de încercare stabilit față de intimatului inculpat A. și, în rejudecare s-a dispus reducerea termenului de încercare stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 92 alin. (1) C. pen. față de inculpatul A. de la 5 ani la 3 ani, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Prin Sentința penală nr. 327 din data de 07.05.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul penal nr. x/2014, instanța de judecată a dispus obligarea, în solidar, în conformitate cu dispozițiile art. 397 C. proc. pen., raportat la art. 1357 C. civ. și art. 1382 C. civ., a inculpatului A., alături de ceilalți 8 inculpați ai cauzei la plata sumei de 82.528,90 RON, respectiv a sumei de 385.463,02 RON către partea civilă Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, a sumei de 14.563,92 RON către partea civilă Primăria Municipiului Beiuș și a sumei de 144.978,01 RON către partea civilă Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.
În temeiul art. 397 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu referire la art. 249 C. proc. pen., au fost menținute măsurile asiguratorii instituite în cauza asupra bunurilor inculpatului A.
Sentința penală nr. 327 din data de 07 mai 2015 a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 131 din data de 03 iunie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în Dosarul penal nr. x/2015, fiind menținute dispozițiile instanței de fond cu privire la modalitatea de soluționare a laturii civile.
Cu referire la speță instanța de control judiciar reține că, potrivit 96 alin. (2) din C. pen. "Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească."
Această posibilitate acordată instanței de judecată, de a revoca suspendarea executării, pentru unicul motiv că cel condamnat n-a reparat pagubele pricinuite prin infracțiunea săvârșită, are la bază ideea că neîndeplinirea, cu rea-credință de către condamnat, în decursul termenului de încercare, a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, constituie un indiciu că infractorul nu manifestă dorința de a se îndrepta, dorință care, trebuie să se manifeste și prin repararea pagubelor pricinuite altora prin infracțiunea săvârșită, această repararea relevând regretarea sinceră a faptei și hotărârea de a șterge, pe cât posibil, urmele sale.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată că prin Decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 2643 din data de 19 iunie 2017 emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor s-a constatat o deficiență medie a capacității de muncă a condamnatului A., iar prin Decizia nr. 316586 din 4 august 2010 emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor s-a stabilit o pensie lunară în cuantum de 1.169 RON.
Totodată, din înscrisurile comunicate de condamnatul A. atașate dosarului cauzei, la filele x a rezultat că trezoreria statului a înregistrat și transmis către sistemul informatic al A.N.A.F. operațiuni de plată efectuate de condamnatul A., după cum urmează: 428 RON în data de 23 iulie 2018,428 RON în data de 20 august 2018 și 428 RON în data de 19 septembrie 2018.
Cum în cauză, potrivit probelor de la dosar, neachitarea integrală a obligațiilor civile se datorează exclusiv stării materiale a condamnatului dovedită prin înscrisuri (condamnatul având o pensie lunară în cuantum de 1.169 RON, soția sa B. beneficiind de o pensie de 1.015 RON, iar veniturile realizate din activitatea de inginerie și consultanță tehnică în calitate de persoană fizică autorizată sunt reduse - 15.000 RON impozabili în anul 2017 - însemnând 1.250 RON lunar impozabili - și nici un venit în anul 2018, conform evidențelor A.N.A.F.); cum nu există reaua-credință a acestuia, în contextul în care în sistemul informatic al A.N.A.F. au fost înregistrate plăți efectuate de condamnat în contul obligației care îi revine, instanța de control judiciar reține că, în mod corect, prima instanță a respins cererea formulată de Serviciul de Probațiune Bihor de revocare a suspendării executării pedepsei aplicată condamnatului A., deducându-se, potrivit celor de mai sus, faptul că până la epuizarea termenului de încercare, această cerere poate fi reînnoită, în funcției de schimbarea criteriilor care stau la baza revocărilor.
Cum din analiză, nu rezultă elemente de nelegalitate ale sentinței, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva Sentinței penale nr. 63 din data de 05 februarie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2017, privind pe intimatul condamnat A., urmează a fi respins ca nefondat.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului formulat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul condamnat A., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 40 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva Sentinței penale nr. 63 din data de 05 februarie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/2017, privind pe intimatul condamnat A.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului formulat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție rămân în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul condamnat A., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 40 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 05 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - NN