ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 917/2018

Asupra contestației de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 152 din 10 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018, a fost admisă sesizarea Biroului Executări Penale din cadrul Curții de Apel Craiova.

În baza art. 583 C. proc. pen., art. 97 C. pen., a fost anulat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată intimatului A., prin Sentința penală nr. 88/P din 1 iulie 2016 a Curții de Apel Constanța, definitivă prin Decizia penală nr. 475/A din 5 decembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În baza art. 582 alin. (1), (3) C. proc. pen., art. 89 C. pen., a fost anulat beneficiul amânării aplicării pedepsei rezultante de 1 an și 8 luni închisoare, aplicată intimatului A. prin Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 22/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare, stabilită prin Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 22/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în pedepsele componente:

- 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 C. pen.

- 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 320 alin. (1) C. pen.

- 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 C. pen.

A fost înlăturat sporul de pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 582 alin. (3) C. proc. pen., a fost condamnat intimatul A. la:

- 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 C. pen.

- 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 320 alin. (1) C. pen.

- 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 C. pen.

În baza art. 585 C. proc. pen., art. 40, art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 88/P din 1 iulie 2016 a Curții de Apel Constanța, definitivă prin Decizia penală nr. 475/A din 5 decembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și prin Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 22/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum au fost repuse în individualitate, în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an închisoare, urmând ca intimatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, în regim de detenție.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentințelor penale sus menționate.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat următoarele:

La data de 28 februarie 2018 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/2018, sesizarea formulată de judecătorul delegat la Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel Craiova privind contopirea pedepselor aplicate intimatului A..

Au fost atașate la dosar Sentința penală nr. 88/P din 1 iulie 2016 a Curții de Apel Constanța, definitivă prin Decizia penală nr. 475/A din 5 decembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 22/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La cererea intimatului, a fost atașată la dosar Decizia penală nr. 22/A/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 88/P din 1 iulie 2016 a Curții de Apel Constanța, definitivă prin Decizia penală nr. 475/A din 5 decembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin. (1) C. pen. (faptă din data de 24 august 2014).

În baza art. 91 C. pen., a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei.

Prin Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 22/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost stabilite în sarcina inculpatului A. următoarele pedepse: 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 C. pen. 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 320 alin. (1) C. pen. 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 C. pen.

Au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, fiind stabilită în sarcina inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen., a fost amânată aplicarea pedepsei rezultante de 1 an și 8 luni închisoare.

S-a reținut că, potrivit art. 585 C. proc. pen., pedeapsa aplicată poate fi modificată dacă, la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei, se constată pe baza unei alte hotărâri definitive existența concursului de infracțiuni.

Potrivit art. 585 alin. (2) C. proc. pen., competența aparține instanței de executare a ultimei hotărâri, în speță, Curții de Apel Craiova.

Instanța a constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnat intimatul A. prin Sentința penală nr. 88/P din 1 iulie 2016 a Curții de Apel Constanța, definitivă prin Decizia penală nr. 475/A din 5 decembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și infracțiunile pentru care s-a stabilit, prin Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 22/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare, se află în concurs real de infracțiuni.

A fost avut în vedere că, potrivit art. 583 C. proc. pen., asupra revocării sau anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute la art. 96 sau 97 din C. pen. se pronunță, din oficiu, la sesizarea procurorului sau a consilierului de probațiune, instanța care judecă ori a judecat în primă instanță infracțiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.

Potrivit art. 582 C. proc. pen., asupra revocării sau anulării amânării aplicării pedepsei se pronunță, din oficiu sau la sesizarea procurorului sau a consilierului de probațiune, instanța care judecă ori a judecat în primă instanță infracțiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.

Față de dispozițiile legale mai sus redate, sesizarea Biroului Executări Penale din cadrul Curții de Apel Craiova a fost admisă.

Instanța de fond a apreciat necesară executarea pedepsei rezultante în regim de detenție având în vedere că infracțiunea prev. de art. 336 alin. (1) C. pen. a fost săvârșită la data de 24 august 2014, în timp ce intimatul A. era urmărit penal în dosarul nr. x/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, dosar ce a avut ca obiect trei infracțiuni săvârșite de acesta în timpul exercitării funcției de notar public. Or, săvârșirea a patru infracțiuni concurente, toate intenționate, de către o persoană ce deține o funcție care presupune prestigiu și respect față de normele juridice, persoană ce a depus jurământul prevăzut de art. 39 din Legea nr. 36/1995, impune măsuri drastice care să asigure opinia publică că astfel de comportament este sancționat corespunzător.

Instanța nu a putut reține apărările formulate de intimat, prin apărător ales, în sensul că nu se poate dispune anularea amânării aplicării pedepsei întrucât nu este întrunită condiția legală prevăzută de art. 89 alin. (1) C. pen., respectiv aceea ca "descoperirea că persoana supravegheată mai săvârșise o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii să aibă loc pe parcursul termenului de supraveghere", în speță descoperirea fiind făcută de procuror după momentul pronunțării Sentinței penale nr. 38/2017 a Curții de Apel Craiova.

Cât privește condiția impusă de art. 89 alin. (1) C. pen., s-a reținut că aceasta trebuie interpretată coroborat cu art. 90 alin. (1) C. pen., respectiv în sensul ca infracțiunea care atrage anularea beneficiului amânării aplicării pedepsei să fie descoperită cel mai târziu pe parcursul termenului de supraveghere, iar nu după expirarea acestui termen, când, într-adevăr, efectele amânării aplicării pedepsei deja s-au produs, astfel că nu se mai poate dispune anularea.

În speța de față, s-a constatat că ne aflăm în ipoteza unor infracțiuni concurente judecate succesiv și separat, fiind pronunțate două hotărâri definitive cu privire la acestea. În procedura de contopire a pedepselor prev. de art. 585 C. proc. pen., instanța de executare a ultimei hotărâri analizează, pe cale incidentală, instituțiile anulării amânării aplicării pedepsei și anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere și dispune în consecință.

De asemenea, nu a putut fi primită nici susținerea petentului în sensul că, ulterior contopirii, pedeapsa rezultantă beneficiază în continuare de amânarea aplicării pedepsei.

În primul rând, s-a reținut că nu are susținere juridică această solicitare, din moment ce Curtea de Apel Constanța a condamnat pe intimat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, astfel că instanța de executare nu poate înlătura soluția de condamnare, transformând-o într-o soluție de aplicare a pedepsei pe care ulterior să o poată amâna.

În al doilea rând, a fost avut în vedere că, potrivit art. 582 alin. (3) C. proc. pen., dacă se constată că sunt îndeplinite condițiile art. 89 C. pen., instanța anulând amânarea aplicării pedepsei, dispune condamnarea inculpatului și executarea pedepsei. S-a constatat astfel că legea impune în această situație condamnarea intimatului și pentru infracțiunile pentru care anterior s-au stabilit pedepse ce au beneficiat de amânarea aplicării acestora.

Împotriva Sentinței penale nr. 152 din 10 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018, a formulat contestație condamnatul A., solicitând desființarea acesteia și, în rejudecare, modificarea în parte a hotărârii, în sensul reindividualizării modalității de executare a pedepsei rezultante stabilite în sarcina sa.

Înalta Curte, examinând contestația formulată în cauză, apreciază că aceasta se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că, față de contestatorul A. au fost pronunțate două hotărâri de condamnare definitive, respectiv Sentința penală nr. 88/P din 1 iulie 2016 a Curții de Apel Constanța și Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova.

Prin Sentința penală nr. 88/P din 1 iulie 2016 a Curții de Apel Constanța, definitivă prin Decizia penală nr. 475/A din 5 decembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen., iar în baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Prin Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 22/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, același inculpat a fost condamnat la următoarele pedepse: 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 C. pen. 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 320 alin. (1) C. pen. și 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 C. pen. Au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, fiind stabilită în sarcina inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare, iar în baza art. 83 alin. (1) C. pen., a fost amânată aplicarea pedepsei rezultante de 1 an și 8 luni închisoare.

Ca urmare a sesizării formulate de judecătorul delegat la Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel Craiova, prin sentința contestată, s-a constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul A. prin cele două sentințe penale se află în concurs real.

În baza art. 583 C. proc. pen. și art. 97 C. pen., instanța de fond a anulat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată contestatorului condamnat prin Sentința penală nr. 88/P din 1 iulie 2016 a Curții de Apel Constanța, definitivă prin Decizia penală nr. 475/A din 5 decembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar în baza art. 582 alin. (1) și (3) C. proc. pen. și art. 89 C. pen., a anulat beneficiul amânării aplicării pedepsei rezultante de 1 an și 8 luni închisoare, aplicată acestuia prin Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 22/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin sentința contestată, instanța de fond a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare, stabilită prin Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 22/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în pedepsele componente și a dispus contopirea acestora cu pedeapsa aplicată prin Sentința penală nr. 88/P din 1 iulie 2016 a Curții de Apel Constanța, definitivă prin Decizia penală nr. 475/A din 5 decembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, stabilind o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare. Ca modalitate de executare, instanța de fond a apreciat că se impune ca pedeapsa rezultantă să fie executată în regim de detenție.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei rezultante, Înalta Curte reține că, potrivit art. 91 C. pen., instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 C. pen. sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, dacă inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și, în raport de persoana acestuia, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, se apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În prezenta cauză, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 C. pen., respectiv pedeapsa rezultantă stabilită în sarcina contestatorului A. este mai mică de 3 ani închisoare, acesta nu a mai fost condamnat anterior și, de asemenea, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. Totodată, în raport cu persoana contestatorului și cu conduita avută anterior săvârșirii infracțiunilor, precum și cu posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că scopul și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de exemplaritate și de reeducare ale pedepsei, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc și fără privarea acestuia de libertate.

Durata unui termen de supraveghere stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 92 C. pen., ca și măsurile de supraveghere la care condamnatul A. va fi supus pentru acea perioadă de timp, potrivit art. 93 C. pen., se constituie în garanții că scopul pedepsei va fi atins.

În același sens sunt de natură a acționa și dispozițiile art. 96 C. pen., privind posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazurile reglementate de lege, dacă condamnatul A. nu va avea un comportament conform legii.

În raport cu aceste considerente, Înalta Curte va admite contestația formulată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 152 din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2018, va desființa, în parte, această hotărâre și, în rejudecare:

În baza art. 91 C. pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit în condițiile prevăzute de art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 C. pen., pe durata termenului de supraveghere contestatorul condamnat va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele fixate de acesta;

- va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- va anunța, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

- va comunica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, contestatorul condamnat va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Târgu-Jiu sau Direcției Publice de Patrimoniu Târgu-Jiu, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Va pune în vedere contestatorului condamnat prevederile art. 93 alin. (5) C. pen. și art. 96 din același cod.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 152 din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2018.

Desființează, în parte, sentința penală atacată și, în rejudecare:

În baza art. 91 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit în condițiile prevăzute de art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 C. pen., pe durata termenului de supraveghere contestatorul condamnat trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, contestatorul condamnat va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Târgu-Jiu sau Direcției Publice de Patrimoniu Târgu-Jiu, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Pune în vedere contestatorului condamnat prevederile art. 93 alin. (5) C. pen. și art. 96 din același cod.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 26 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - MM