ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 153/A/2019 din data de 19 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2019, în baza art. 431 C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, în principiu contestația în anulare declarată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 598/A/2018 pronunțate de Curtea de Apel Oradea la data de 13 decembrie 2018 în Dosarul nr. x/2012.
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a constatat că, din considerentele Deciziei penale nr. 598/A/2018 din 13.12.2018 a Curții de Apel Oradea împotriva căreia contestatorul A. a formulat contestație în anulare, a rezultat dincolo de orice echivoc faptul că dosarul de fond se soluționase definitiv prin Decizia penală nr. 609/A/27.09.2016 a Curții de Apel Oradea și că, în lipsa anulării acestei decizii, fondul cauzei nu putea fi reluat, concluzia fiind aceea că analiza incidenței cazului de contestație în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. invocat de contestator se raportează la actele și lucrările aflate la dosarul cauzei la momentul la care a rămas definitivă Decizia penală nr. 609/A/27.09.2016 care nu face obiectul contestației în anulare și nu la momentul la care a rămas definitivă Decizia penală nr. 598/A/2018 din 13.12.2018 a Curții de Apel Oradea, a cărei contestație în anulare s-a solicitat.
Pentru considerentele arătate mai sus, s-a reținut că dovezile existente la dosarul în care Decizia penală nr. 598/A/2018 din 13.12.2018 a Curții de Apel Oradea a fost pronunțată nu sunt apte să sprijine motivele invocate în susținerea cazului de contestație în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii, au declarat apel contestatorul A. și persoana interesată B.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 12.04.2019 sub nr. x/2019.
Examinând excepția inadmisibilității căii de atac a apelului invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată următoarele:
În cauza de față, apelanții A. și B. au formulat apel împotriva deciziei prin care s-a respins, ca inadmisibilă în principiu, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 598/A din data de 13 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2012.
Potrivit art. 432 alin. (4) C. proc. pen., sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.
Prin declararea apelului împotriva unei hotărâri definitive, respectiv împotriva Deciziei penale nr. 153/A/2019 din data de 19 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, contestatorul A. și persoana interesată B. au efectuat un act pe care legea nu îl îngăduie, iar sancțiunea procedurală ce intervine într-o asemenea situație este aceea a inadmisibilității actului respectiv.
Recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
În materia apelului, inadmisibilitatea intervine, în principal, în două situații, și anume când apelul este îndreptat împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel și când a fost declarat de o persoană care nu are calitatea procesuală de a apela. Acestora li se adaugă și cazurile în care titularul dreptului de apel depășește limitele în care i se recunoaște dreptul său de apel, precum și cele în care se declară apel împotriva unei hotărâri pe care aceeași parte o atacase anterior printr-un alt apel.
În speță, hotărârea atacată face parte din cele care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel sau nu sunt supuse niciunei căi de atac.
Legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac împotriva Deciziei penale nr. 153/A/2019 din data de 19 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, hotărâre definitivă.
Dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate prin art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.
Declarând apel împotriva unei hotărâri definitive, apelanții au învestit Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea unei căi de atac ce nu întrunește cerințele textelor de lege menționate mai sus și, în consecință, nu este admisibilă potrivit dreptului comun.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibile, apelurile declarate de contestatorul A. și persoana interesată B. împotriva Deciziei penale nr. 153/A/2019 din data de 19 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga apelanții la plata sumei de câte 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibile, apelurile declarate de contestatorul A. și persoana interesată B. împotriva Deciziei penale nr. 153/A/2019 din data de 19 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
Obligă apelanții la plata sumei de câte 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 mai 2019.
Procesat de GGC - GV