ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 711/2019

HOTĂRÂRE

03.04.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 711/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare la data de 13 martie 2018 sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., exercitarea exclusivă a autorității părintești cu privire la minorul C..

Prin Sentința nr. 10561 din 26 noiembrie 2018 Judecătoria Baia Mare a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, reținând incidența dispozițiilor art. 107 C. proc. civ. potrivit cărora "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Ținând seama de natura pricinii, precum și de dispozițiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ. privitoare la cazurile de prorogare convențională de competență, instanța a reținut că în cauza pendinte, dispozițiile incidente pentru stabilirea competenței teritoriale prevăzute de art. 107 alin. (1) C. proc. civ. poartă caracter de ordine publică în acest caz și nu caracter de ordine privată, întrucât obiectul cauzei, acela de exercitare a autorității părintești, nu se circumscrie noțiunii de "bunuri sau alte drepturi de care părțile pot să dispună", în sensul art. 126 C. proc. civ.

Drept urmare, competența teritorială în cauzele privind exercitarea autorității părintești față de minor va fi una exclusivă.

Întrucât domiciliul pârâtei se află în Municipiul Brașov, localitate arondată Judecătoriei Brașov, competența de soluționare a pricinii aparține acestei instanțe.

Prin Sentința nr. 1051 din 11 februarie 2019 Judecătoria Brașov a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, a constatat ivit conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Brașov a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, normă cu caracter special față de dispozițiile art. 107 C. proc. civ. care prevăd că cererea se face la instanța domiciliului pârâtului, dat fiind obiectul cererii referitor la modalitatea de exercitare a drepturilor părintești.

În cauză, persoana ocrotită este minorul C., în vârstă de 8 ani, în interesul căruia, reclamantul a promovat acțiunea pe rolul Judecătoriei Brașov. Locuința minorului a fost stabilită la domiciliul tatălui reclamant, care, la data introducerii acțiunii, respectiv la 13 martie 2018, astfel cum reiese din mențiunile cărții de identitate, locuia în comuna Asuaju de Sus, sat Asuaju de Sus, localitate ce se găsește circumscripția Judecătoriei Baia Mare.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Până la organizarea instanțelor de tutelă și familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 106 C. civ. prevede, la alin. (1), că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (…), iar, potrivit art. 107 C. civ., "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Art. 114 alin. (1) din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 statuează că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Titlul IV din C. civ. intitulat "Autoritatea părintească" cuprinde dispoziții cu privire la autoritatea părintească și exercitarea autorității părintești, locuința copilului și obligația de întreținere, dispoziții conform cărora instanța de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competența de soluționare a cererilor izvorând din neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești (art. 486), la stabilirea locuinței copilului (art. 496), la schimbarea locuinței copilului (art. 497) sau la exercitarea autorității părintești (art. 504 coroborat cu art. 396 alin. (1) C. civ.). De asemenea, art. 505 C. civ. prevede la alin. (1) că "În cazul copilului din afara căsătoriei (...), autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc", iar la alin. (2) că "Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț".

Conform acestor dispoziții, aceleiași instanțe de tutelă îi revine competența de soluționare a cererilor având ca obiect exercitarea autorității părintești numai de către unul dintre părinți, prevăzută de art. 398 alin. (1) C. civ., stabilirea locuinței copilului minor în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, potrivit art. 400 alin. (1) C. civ., sau stabilirea contribuției fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, în conformitate cu art. 402 alin. (1) C. civ.

În cauză sunt incidente regulile ce guvernează materia autorității părintești și obligației de întreținere, dispozițiile art. 106 C. civ., care enumeră măsurile de ocrotire a minorului și exercitarea drepturilor părintești, constituind o formă de ocrotire ce atrage aplicabilitatea art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Aceste dispoziții legale instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, au caracter de normă specială în raport cu dispozițiile art. 107 C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Având în vedere că la data introducerii acțiunii minorul locuia cu tatăl său, în comuna Asuaju de Sus, sat Asuaju de Sus, localitate ce se găsește circumscripția Judecătoriei Baia Mare, aceasta fiind instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul persoana ocrotită cu privire la care se solicită luarea măsurilor ce fac obiectul prezentei pricini, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.