ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 923/2019

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația formulată la data de 11.05.2018, petenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, B. și Agenția Națională de Integritate, anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 62 din data de 18.01.2018, admiterea contestației sale în sensul constatării imposibilității executării sancțiunii dispuse prin Hotărârea nr. 1/8.02.2017 a secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii fără cauzarea unui conflict juridic de natură constituțională între Agenția Națională de Integritate și Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, solicită petenta să se constate nulitatea raportului ANI nr. x emis de Agenția Națională de Integritate întrucât este expresia procesării unor date trunchiate furnizate de C. și de DNA; nulitatea rezoluției nr. x/2016 din data de 24.06.2016 a Inspecției Judiciare; constatarea stării de incompatibilitate în care se regăsește judecătorul D., inspector șef al Inspecției Judiciare, cu consecința nulității sancțiunii aplicate prin Hotărârea nr. 1/8.02.2017 a secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii definitivă prin Decizia nr. 336/13.12.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Totodată, contestatoarea solicită "apărarea reputației sistemului judiciar și a magistratului A., în raport de acuzațiile de incompetență/săvârșire a unor infracțiuni, ce i-au fost aduse în cadrul publicațiilor menționate în raportul Inspecției Judiciare nr. x/2016".

În cuprinsul contestației formulate, petenta a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 solicitând sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate.

2.1. prin întâmpinarea formulată la data de 23.08.2018 intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat cu privire la capătul 1 al contestației excepția lipsei de interes, solicitând respingerea acestui petit ca lipsit de interes, având în vedere că măsura încetării suspendării din funcție a intervenit în virtutea legii și a fost o măsură, în mod evident, în favoarea petentei contestatoare, astfel că aceasta nu justifică niciun folos practic prin promovarea unei acțiuni în anularea soluției secției pentru judecători.

Cu privire la capetele de cerere 2 și 4 privind nulitatea raportului ANI nr. x, intimatul invocă excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție solicitând trimiterea cauzei spre competentă soluționare curții de apel și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii.

Față de capătul 3 al contestației, anume nulitatea rezoluției Inspecției Judiciare nr. x/24.06.2016, Consiliul Superior al Magistraturii invocă: excepția necompetenței funcționale a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, competența aparținând Completului de 5 Judecători al aceleiași instanțe, excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii și excepția inadmisibilității.

Referitor la petitul nr. 5 intimatul Consiliul Superior al Magistraturii solicită respingerea ca neîntemeiată a contestației.

2.2. Intimata Inspecția Judiciară a depus întâmpinare la data de 20.08.2018 prin care a invocat mai multe excepții, anume:

• excepția lipsei calității procesuale pasive a inspecției judiciare în ceea ce privește cererea de anulare a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 68 din 18.01.2018 cât și cea de anulare a Raportului ANI nr. x/19.10.2017;

• excepția inadmisibilității cererii de anuare a Rezoluției nr. x/2016.

Cât privește fondul cauzei, intimata solicită respingerea contestației ca nefondată.

2.3. La data de 3.10.2018 intimata C. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția necompetenței materiale a instanței învestite cu prezenta cauză și excepția autorității de lucru judecat în raport de soluția pronunțată în Dosarul nr. x/2017 a Curții de Apel București.

La data de 6.12.2018 contestatoarea a depus o cerere precizatoare a cadrului procesual solicitând introducerea în cauză a dlui. D. din cadrul Inspecției Judiciare.

Prin Decizia nr. 924/21.02.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale invocată de Consiliul Superior al Magistraturii și a declinat competența de soluționare a capetelor de cerere nr. x, 3, 4 în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 urmează a se pronunța instanța în favoarea căreia a fost declinată competența soluționării capătului de cerere privind nulitatea rezoluției Inspecției Judiciare nr. x/24.06.2016, fiind aplicabile prevederile art. 123 alin. (1) și 124 alin. (1) C. proc. civ., privind competența de soluționare a cererii incidentale și a incidentelor procedurale de către instanța competentă să judece capetele de cerere principale.

Rămânând învestită, în prezenta cauză, cu soluționarea următoarelor capete de cerere: (1) nulitatea Hotărârii nr. 62/11.01.2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; (5) apărarea reputației profesionale a contestatoarei și a sistemului judiciar în ansamblul său și (6) constatarea ilegalității executării sancțiunii aplicate prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1/8.02.2017, Înalta Curte reține următoarele:

5.1. Excepția lipsei de interes invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția lipsei de interes în promovarea contestației, cu privire la petitul nr. 2 - anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 62/11.01.2018, întrucât prin aceasta s-a constatat încetarea măsurii suspendării din funcție, ca urmare a soluționării recursului în acțiunea disciplinară.

Prin Hotărârea nr. 62/18.01.2018 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins ca neîntemeiată contestația formulată de petenta A. împotriva Hotărârii secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1151/14.12.2017, hotărâre prin care s-a constatat încetarea suspendării din funcția de judecător a acesteia începând cu data de 13.12.2017, ca urmare a Deciziei nr. 336/12.12.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători.

Suspendarea din funcție ca contestatoarei s-a dispus prin raportare la prevederile art. 65

1

alin. (2) din Legea nr. 303/2004, dată fiind exercitarea căii de atac împotriva Hotărârii nr. 1/J din data de 8.02.2017, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători în materie disciplinară prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004.

Prin Decizia nr. 336/13.12.2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a fost casată în parte Hotărârea nr. 1/J/08.02.2017, în ceea ce privește sancțiunea excluderii din magistratură pe care a înlocuit-o cu sancțiunea constând în mutarea disciplinară pe o perioadă de 6 luni la Curtea de Apel Târgu Mureș, începând cu data de 15.01.2018.

Prin urmare, prin Hotărârea nr. 115/14.02.2017 secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat încetarea suspendării din funcția de judecător a contestatoarei ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 336/13.12.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, încetarea suspendării constând o măsură care a intervenit în virtutea legii.

Mai mult decât atât, hotărârea atacată se referă la o măsură dispusă în favoarea reclamantei, astfel că aceasta nu justifică niciun interes în promovarea unei contestații prin care să solicite anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 62/2018.

Față de aceste considerente, instanța va respinge cererea de anulare a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 62/18.02.2018 ca fiind lipsită de interes.

5.2. Cu privire la solicitarea contestatoarei de apărare a reputației sale profesionale cât și a sistemului judiciar în ansamblu, în raport de acuzațiile formulate în publicațiile menționate în Raportul Inspecției Judiciare nr. x/2016, instanța apreciază cererea ca inadmisibilă.

Inspecția judiciară a verificat aspectele semnalate, iar prin Raportul sus-menționat a înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii solicitarea de respingere a cererii de apărare a reputației.

La data de 11.01.2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 26 a respins cererea de apărare a reputației profesionale formulată de contestatoare reținând în esență că subiectele abordate în emisiunile televizate, precum și articolele de presă menționate se circumscriu unei activități de informare a publicului desfășurată în limite normale, fără a putea identifica elemente de natură a aduce atingere reputației și independenței profesionale a contestatoarei sau a sistemului judiciar în ansamblu.

Procedura administrativă de apărare a reputației profesionale este reglementată de dispozițiile art. 15 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005 și ale art. 53 - 54 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară aprobate prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1027/2012.

Potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (1) - (3) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005:

"(1) Consiliul are dreptul și obligația să apere independenta, imparțialitatea și reputația profesională a judecătorilor și procurorilor.

(2) În cazul în care un judecător sau procuror consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului.

(3) Verificarea aspectelor semnalate se efectuează prin intermediul Inspecției judiciare".

Totodată, potrivit art. 53 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară:

"(1) Verificările pentru soluționarea sesizărilor cu privire la independența și imparțialitatea judecătorilor și procurorilor și a cererilor privind apărarea reputației profesionale și a independenței acestora se efectuează la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Cererile privind apărarea reputației profesionale și a independenței adresate de judecători și procurori direct Inspecției Judiciare se înaintează, pe cale administrativă, Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Verificările prevăzute la alin. (1) se efectuează în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării; acest termen poate fi prelungit cu încă 15 zile, la solicitarea motivată a inspectorului judiciar sau a echipei de inspectori judiciari, în funcție de complexitatea sesizării, de volumul de lucru al inspectorului/echipei de inspectori desemnați sau de existența altor motive întemeiate. Dispozițiile art. 11 alin. (1) - (3) și (6), art. 12, art. 13 și ale art. 14 alin. (1) se aplică în mod corespunzător".

Conform art. 54 din același Regulament:

"(1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport întocmit de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari.

(2) Raportul întocmit conform prevederilor alin. (1) conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, prezentarea situației de fapt și argumentarea soluției propuse Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul verificărilor și dispozițiile legale incidente în speță.

(3) După avizarea de către șeful direcției de inspecție judiciară și de inspectorul-șef raportul se comunică judecătorului/procurorului vizat, în vederea formulării de obiecțiuni.

(4) Obiecțiile se formulează în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului și se transmit Inspecției Judiciare.

(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (4), raportul de inspecție prevăzut la alin. (1), împreună cu materialul care a stat la baza întocmirii acestuia, eventualele obiecții formulate de magistrat, precum și. dacă este cazul, răspunsul Inspecției Judiciare referitor la acestea se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii".

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 26/11.01.2018, prin care a fost respinsă cererea de apărare a reputației profesionale formulată de contestatoare, a fost atacată, iar prin Decizia nr. 2681/21.05.2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2018 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins contestația, ca neîntemeiată.

În aceste condiții, cererea de apărare a reputației profesionale a contestatoarei și a sistemului judiciar în ansamblul său, formulată direct în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție apare ca inadmisibilă, având în vedere că Hotărârea nr. 26/2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a rămas definitivă, prin respingerea contestației, conform Deciziei nr. 2681/21.05.2019 a Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

În ceea ce privește petitul privind constatarea ilegalității executării sancțiunii aplicate prin Hotărârea nr. 1/18.02.2017 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători în materie disciplinară, instanța constată că este inadmisibilă.

Hotărârea nr. 1/2017 a Consiliului Superior al Magistraturii a fost atacată, iar prin Decizia nr. 336/13.12.2018 Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători s-a pronunțat cu privire la sancțiunea aplicată, astfel că repunerea în discuție a legalității acestei sancțiuni, indiferent de motivul invocat este de natură a încălca autoritatea de lucru judecat a deciziei instanței supreme.

De altfel, contestatoarea nu a executat sancțiunea aplicată prin Hotărârea nr. 1/18.02.2017 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători în materie disciplinară, întrucât aceasta a fost înlocuită de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători cu sancțiunea constând în mutarea disciplinară pe o perioadă de 6 luni la Curtea de Apel Târgu Mureș începând cu 15.01.2018, sancțiune prevăzută de art. 100 lit. c) din Legea nr. 303/2004.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibilă contestația formulată de petente A. în ceea ce privește cererea de apărare a reputației profesionale atât a sa cât și a sistemului în ansamblul său, precum și constatarea ilegalității executării sancțiunii aplicate prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1/08.02.2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 62 din 18 ianuarie 2018, ca fiind lipsită de interes.

Respinge ca inadmisibile capetele de cerere vizând apărarea reputației profesionale a contestatoarei și a sistemului judiciar în ansamblul său, precum și constatarea ilegalității executării sancțiunii aplicate prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1/8.02.2017.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2019.

Procesat de GGC - GV