ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1088/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la data de 01 august 2017 sub nr. x/2017 reclamanta Comuna Arsura a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Finanțelor Publice, suspendarea efectelor actului administrativ reprezentat de notificarea nr. x din 8 februarie 2016 emisă de M.D.R.A.P.

Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 156/2017 din 25 octombrie 2017, a admis excepția inadmisibilității formulării acțiunii și a respins, ca fiind inadmisibilă, cererea formulată de reclamanta Comuna Arsura, județul Vaslui, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Finanțelor Publice.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Arsura a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta arată că admisibilitatea cererii de suspendare a efectelor actului administrativ după judecarea pe fond a acțiunii este o chestiune de interpretare a normelor juridice incidente.

Din interpretarea logică și sistematică a dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 se poate concluziona că textul se referă la momentul soluționării definitive și irevocabile a acțiunii de fond.

Recurenta mai precizează că instanța de fond nu s-a pronunțat în niciun fel cu privire la cauțiunea achitată și consideră că se impunea o dispoziție de restituire a cauțiunii în cuantum de 9.383,40 RON, pe care a depus-o la CEC, așa cum rezultă din recipisa aflată la dosar.

Intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că excepția lipsei de interes este întemeiată, motiv pentru care va admite excepția și, pe cale de consecință, va respinge recursul ca rămas fără interes.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunțării instanței de fond.

În speță, obiectul acțiunii reclamantei îl constituie suspendarea efectelor actului administrativ reprezentat de notificarea nr. x din 8 februarie 2016 emisă de M.D.R.A.P.

Prin Sentința nr. 43 din 6 martie 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială comuna Arsura, jud. Vaslui în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), a dispus anularea notificării transmisă de către M.D.R.A.P. conform adresei nr. x din 8 februarie 2016 și a respins cererea de obligare a pârâtei, sub sancțiunea penalităților de întârziere, la revocarea adresei nr. x din 4 mai 2016 transmisă către Ministerul Finanțelor Publice privind sistarea alimentării U.A.T. Comuna Arsura cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare.

Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac.

În cauza de față, cererea a fost formulată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia suspendarea executării poate fi dispusă până la pronunțarea instanței de fond.

Cum instanța de fond s-a pronunțat asupra acțiunii în anularea actului administrativ a cărui suspendare se solicită prin la data de 6 martie 2017, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinței prin care s-a soluționat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat nu mai este actual, întrucât a fost depășit termenul până la care respectiva hotărâre putea, conform legii, să își producă efectele.

Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 1064 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora:

"dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune din oficiu și restituirea cauțiunii", va dispune restituirea cauțiunii în sumă de 9.383,40 RON, depusă la A., conform ordinului de plată nr. x din 18 octombrie 2017, către recurenta reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Arsura.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția lipsei de interes, excepție care face inutilă în tot cercetarea în fond a recursului, motiv pentru care, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., o va admite, va respinge recursul ca rămas fără interes și va dispune restituirea cauțiunii în sumă de 9.383,40 RON, depusă la A., conform ordinului de plată nr. x din 18 octombrie 2017, către recurenta reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Arsura.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes.

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Arsura împotriva Sentinței nr. 156/2017 din 25 octombrie 2017 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără interes.

Dispune restituirea cauțiunii în sumă de 9.383,40 RON, depusă la A., conform ordinului de plată nr. x din 18 octombrie 2017, către recurenta reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Arsura.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 martie 2019.

Procesat de GGC - MM