ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.03.2019

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 587/2019

HOTĂRÂRE
19.03.2019
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 587/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, la data de 1 februarie 2019, sub nr. x/2019, Biroul Executorului Judecătoresc "A." a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitoarei B., ca urmare a cererii formulate de creditorul Cabinet Individual de Avocat C., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică nr. x din data de 23 februarie 2018.

Judecătoria Tulcea, prin Sentința civilă nr. 293 din data de 5 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a făcut aplicarea art. 651 alin. (1) raportat la art. 666 alin. (1) C. proc. civ. și a reținut că domiciliul debitoarei este în orașul Voluntari, județul Ilfov, localitate care se află în raza de competență a Judecătorie Buftea.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 13 februarie 2019, sub același număr de dosar.

Prin Încheierea nr. 1764 din data de 19 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Judecătoria Buftea a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Buftea a dat eficiență dispozițiilor art. 651 și art. 666 C. proc. civ. și a reținut că, potrivit înregistrărilor în evidențele populației, debitoarea nu are un domiciliu stabil în țară, iar sediul creditorului se află în circumscripția Judecătoriei Tulcea.

Asupra prezentului conflict negativ de competență, cu a cărui soluționare este legal învestită conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Astfel, Înalta Curte reține că Judecătoria Tulcea și Judecătoria Buftea și-au declinat reciproc competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite, iar conflictul negativ de competență a fost generat de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire domiciliul debitoarei, Judecătoria Tulcea reținând că acesta se află în localitatea Voluntari, în timp ce Judecătoria Buftea a constatat că debitoarea nu are un domiciliu stabil în România.

Potrivit dispozițiilor art. 622 alin. (2) C. proc. civ., în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ. instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor când legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul, sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

În cauză, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, Biroul Executorului Judecătoresc "A." a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitoarei B., ca urmare a cererii formulate de creditorul Cabinet Individual de Avocat C.

Din perspectiva textelor de lege anterior menționate, pentru stabilirea competenței de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite se impune a se efectua verificări cu privire la domiciliul debitoarei, la data sesizării organului de executare.

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că în cuprinsul contractului de asistență juridică nr. x din data de 23 februarie 2018, care reprezintă titlul executoriu în baza căruia a fost inițiată executarea silită, se menționează că debitoarea B. are domiciliul în Austria.

Totodată, la dosarul Judecătoriei Tulcea, se află depus rezultatul verificărilor efectuate, la data de 28 ianuarie 2019, în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, potrivit căruia debitoarea nu are un domiciliul în România.

Având în vedere că data sesizării organului de executare este 23 ianuarie 2019, astfel cum rezultă din mențiunea de pe cererea de executare silită, Înalta Curte a procedat la propriile verificării în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, în urma acestora rezultând că, începând cu data de 17 mai 2017, debitoarea B. nu are domiciliul în România.

Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 651 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., competența de soluționare a prezentei cereri de încuviințare a executării silite aparține judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială, la data sesizării organului de executare, își are domiciliul, sau, după caz, sediul creditorul.

Din cuprinsul cererii de executare silită, rezultă că, la data sesizării organului de executare, sediul creditorului Cabinet individual de avocat C. este în municipiul Tulcea, Județul Tulcea.

Prin urmare, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea, în a cărei circumscripție teritorială, la momentul sesizării organului de executare, are sediul creditorul Cabinet individual de avocat C.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 martie 2019.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-09-25
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3641/2018
cepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Buftea și a solicitat declinarea competenței către Judecătoria Tulcea. Prin sentința civilă nr. 3648 din 19 iunie 2018, Judecătoria Buftea a admis excepția necompetenței sale teritoriale; a de
ÎCCJ 2019-10-01
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1572/2019
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea din 29 iulie 2019, Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite, pornită la c
ÎCCJ 2019-01-30
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 182/2019
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 30 octombrie 2018 sub nr. x/2018, creditorul A., prin Biroul Executorilor Judecătorești Asociați B. și C., a solicitat încuviința
ÎCCJ 2019-02-13
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 216/2019
Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: La data de 03.08.2018 contestatorii A. și B. au înregistrat pe rolul Judecătoriei Buftea, secția civilă, o contestație la executare, prin care au solicitat, în contradictoriu cu
ÎCCJ 2019-09-26
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1524/2019
Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 15 mai 2019 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, Biroul Executorului Judecătoresc A., la cererea creditoarei B., a solicitat încuviințarea exec
Sursă