ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1201/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1201/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, ca urmare a declinării de competență de către Judecătoria Iași, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (fostă CNADNR) - prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, să dispună obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 26.206,16 RON, stabilite potrivit contractului subsecvent de lucrări nr. x/09.09.2013, încheiat între părți, cu cheltuieli de judecată.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 787/CA din 23 mai 2017 pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași, invocată de pârâtă, și a fost declinata cauza în favoarea Tribunalului București.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că între părți s-a încheiat Contractul nr. x/09.09.2013, care reprezintă o componentă a acordului cadru nr. x/29.07.2013 încheiat de CNAIR (fostă CNADNR), ambele acte juridice fiind încheiate de CNAIR și nu de subdiviziunea acesteia DRDP Iași, iar potrivit art. 286 din O.G. nr. 34/2006, competența de soluționare a cererii de chemare în judecată revine instanței de contencios administrativ în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea contractantă, pârâta CNAIR având sediul în circumscripția administrativă a Tribunalului București.
2.2. Prin sentința nr. 5223 din 20 septembrie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetentei teritoriale a Tribunalului București, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Iași.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru pronunțarea acestei soluții, instanța, în contextul enunțării dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, a reținut că, din ultima pagina a contractului de achiziție publica nr. 109/09.09.2013 aflat în dosarul Judecătoriei Iași, rezultă că acesta este semnat de către directorii Sucursalei Regionale de Drumuri și Poduri Iași și poarta ștampila Direcției Regionale Drumuri și Poduri Iași, autoritatea contractanta fiind astfel Sucursala Regionala Drumuri și Poduri Iași, aceasta semnând contractul de achiziție publică menționat, neavând relevanță în stabilirea instanței competente instituția centrală din cadrul căreia face parte această sucursală, astfel că Tribunalul Iași este instanța în a cărei rază teritorială se afla sediul autorității contractante.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.
Înalta Curte constată că obiectul acțiunii îl constituie obligarea pârâtei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, în sumă de 26206,16 RON, reprezentând penalități de întârziere datorate pentru achitarea cu întârziere a facturii emise în baza contractului încheiat de reclamanta S.C. A. S.R.L., în calitate de Executant, cu pârâta, în calitate de Achizitor.
Înalta Curte constată că pretențiile solicitate de către reclamantă sunt fundamentate pe dispozițiile contractului de lucrări nr. x din data de 09.09.2013, încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, și învestesc instanța de judecată cu analiza unor aspecte legate de executarea de către pârâtă a obligațiilor contractuale de natură financiară.
Potrivit art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006:
"(1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante."
În ceea ce privește procedura de soluționare a litigiilor privind achizițiile publice, a fost adoptată Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
Referitor la competența instanțelor de judecată, prevederile Legii nr. 101/2016 au preluat conținutul art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, stabilind în cuprinsul art. 53 alin. (1) că:
"(1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, prin complete specializate în achiziții publice."
Analizând contractul în discuție indicat, Înalta Curte constată că autoritatea contractantă este Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, iar contractul este semnat de reprezentanții legali ai Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași.
Prin urmare, în raport de dispozițiile legale anterior menționate, sediul autorității contractante este, în acest caz, sediul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași, respectiv, Iași, str. x, nr. 19, județul Iași, motiv pentru care va stabili competența de soluționare a prezentului litigiu în favoarea Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competenta soluționării cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași în favoarea Tribunalului Iași.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2018.