CAMERON v. THE UNITED KINGDOM

Reclamantul, dl Craig Cameron, este un național britanic care s-a născut în 1964 și locuiește în Stamford. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl D. Walton al Biroului Externo și Commonwealth, Londra. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a primit un anunț de urmărire penală care l-a obligat să numească șoferul mașinii sale la 31 martie 2003. Reclamantul a refuzat să semneze formularul, menținând că mașina aparține angajatorului său. La 4 decembrie 2003, Curtea judecătorilor a condamnat reclamantul unei infracțiuni în temeiul articolului 172 alineatul (3) din Legea privind traficul rutier 1988 pentru faptul că nu a dat informații cu privire la identitatea conducătorului mașinii sale.

El a fost amendat 400 GBP și a ordonat să plătească 160 GBP, cu licența sa care urmează să fie aprobată cu trei puncte de penalizare. Reclamantul a apelat la Curtea de Curtea de Curte, invocând articolele 6 și 10 din Convenție. Acesta a respins recursul său după audierea din 24 noiembrie 2004. Legea și practicile interne relevante sunt stabilite în O’Halloran și Francis v. Regatul Unit [GC], nr. 15809/02 și 25624/02, §§ 2531, CEDO 2007...

The applicant, Mr Craig Cameron, is a British national who was born in 1964 and lives in Stamford. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr D. Walton of the Foreign and Commonwealth Office, London. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant received a notice of intended prosecution requiring him to name the driver of his car on 31 March 2003. The applicant declined to sign the form, maintaining that the car belonged to his employer. On 4 December 2003, the Magistrates’ Court convicted the applicant of an offence under section 172(3) of the Road Traffic Act 1988 for failing to give information as to the identity of the driver of his car.

He was fined GBP 400 and ordered to pay GBP 160 costs, with his licence to be endorsed with three penalty points. The applicant appealed to the Crown Court, invoking Articles 6 and 10 of the Convention. It rejected his appeal after a hearing on 24 November 2004. The relevant domestic law and practice are set out in O’Halloran and Francis v. the United Kingdom [GC], nos. 15809/02 and 25624/02, §§ 2531, ECHR 2007...