DURHAM v. THE UNITED KINGDOM

Dl William Durham, reclamantul este un național britanic născut în 1934 și locuiește în Londra. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl D. Walton al Biroului Externo și Commonwealth, Londra. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 13 august 2003, reclamantul, proprietarul unei dubii, a primit un anunț de la poliție care a declarat că vehiculul său a fost fotografiat cu viteză la 50 de mile pe oră într-o zonă restrânsă la 10 august 2003. El a fost rugat să numească șoferul. La 19 septembrie 2003 i-a fost trimis un aviz final, care i-a permis să furnizeze încă 14 zile informațiile necesare, în lipsa faptului că el va fi urmărit pentru infracțiunea suplimentară de a nu da numele și adresa șoferului, în contravenție cu art. 172 din Legea privind traficul rutier 1988. A răspuns că nu știa cine era șoferul și că nu credea că era dubița lui în fotografie. La 17 ianuarie 2004, reclamantul a primit două convociuni care să apară la Curtea Magistratelor, una care a afirmat că era șoferul dubiței și a doua că nu a dat informații despre șoferul vehiculului. La 24 martie 2004, Curtea Magistratelor a achitat reclamantul de a fi șoferul vehiculului care se presupune că a depășit limita de viteză. L-a condamnat că nu a dat informații despre șofer. El a fost amendat în GBP 220, cu permisul său de a fi aprobat cu trei puncte de penalizare. Legea și practicile interne relevante sunt stabilite în O’Halloran și Francis v. Regatul Unit [GC], nr. 15809/02 și 25624/02, §§ 2531, CEDO 2007...

The applicant, Mr William Durham, is a British national who was born in 1934 and lives in London. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr D. Walton of the Foreign and Commonwealth Office, London. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 13 August 2003, the applicant, owner of a van, received a notice from the police stating that his vehicle had been photographed speeding at 50 miles per hour in a restricted zone on 10 August 2003. He was asked to name the driver. A final reminder was sent to him on 19 September 2003 allowing him a further fourteen days to provide the required information, failing which he would be prosecuted for the additional offence of failing to give the name and address of the driver, contrary to section 172 of the Road Traffic Act 1988. He replied stating that he did not know who the driver was and that he did not believe it was his van in the photograph. On 17 January 2004, the applicant received two summonses to appear before the Magistrates’ Court, one stating that he was the driver of the van and the second that he had failed to give information as to the driver of the vehicle. On 24 March 2004, the Magistrates’ Court acquitted the applicant of being the driver of the vehicle alleged to have been exceeding the speed limit. It convicted him of failure to give information about the driver. He was fined GBP 220, with his licence to be endorsed with three penalty points. The relevant domestic law and practice is set out in O’Halloran and Francis v. the United Kingdom [GC], nos. 15809/02 and 25624/02, §§ 2531, ECHR 2007...