ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1514/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură - Comisia pentru Autorizarea Funcționării Ocoalelor Silvice a solicitat suspendarea executării Deciziei nr. x/28.07.2014, prin care s-a retras autorizația de funcționare nr. x din data de 06.04.2009 a A. S.R.L., până la pronunțarea instanței de fond.

1.2. Soluția primei instanțe

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 47 din 13 ianuarie 2015 a admis acțiunea privind pe reclamantul A. S.R.L., formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și a dispus suspendarea executării Deciziei nr. x/28.07.2014 emisă de Departamentul pentru Ape Păduri și Piscicultură, până la pronunțarea instanței de fond.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 47 din 13 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din perspectiva motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) punctele 6 și 8 din C. proc. civ., republicat.

Susține recurentul, în esență, că instanța de fond nu a ținut cont de apărările formulate de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor și a aplicat greșit dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu referire la îndeplinirea condițiilor cumulative privind "cazul bine justificat" și "iminența producerii unei pagube".

Prin Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a constatat că prin sentința civilă nr. 310 din 9 februarie 2015, pronunțată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a pronunțat asupra acțiunii în anularea Deciziei nr. x/28.07.2014, emisă de Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, a cărei suspendare se solicită, în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată.

II. Hotărârea și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția lipsei de interes a recursului, este întemeiată, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut și actual.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în speță, obiectul acțiunii reclamantei îl constituie suspendarea executării Deciziei nr. x/28.07.2014, emisă de Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, până la pronunțarea instanței de fond, în temeiul dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Prin sentința recurată, s-a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ-fiscal, reținându-se ca situație premisă că împotriva acestuia, societatea reclamantă a formulat contestație administrativă care se află în procedura de soluționare.

Verificând informațiile furnizate de sistemul Ecris, Înalta Curte constată că societatea reclamantă a introdus pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios și fiscal, acțiune în anularea actului administrativ-fiscal a cărui suspendare a executării se solicită în prezenta cauză, fiind înregistrată sub nr. de dosar x/2014

Totodată, până la soluționarea prezentului recurs, prin sentința civilă nr. 310 din 9 februarie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a pronunțat asupra cererii de anulare a Deciziei nr. x/28.07.2014 emisă de Departamentul pentru Ape Păduri și Piscicultură în sensul respingerii cererii ca neîntemeiată.

Prin urmare, recurentul-pârât din prezenta cauză nu mai justifică un interes procesual în susținerea cererii de recurs, atâta vreme cât finalitatea juridică a exercitării acestei căi de atac era aceea de a se respinge cererea de suspendare a executării solicitată până la pronunțarea instanței de fond, acest scop nemaiputând fiind atins, având în vedere soluționarea acțiunii în anulare de către instanța de fond, prin sentința civilă nr. 310 din 9 februarie 2015.

Față de această situație, Înalta Curte reține că la momentul judecării prezentului recurs, interesul recurentului-pârât în susținerea cererii de recurs, nu mai este actual, iar o eventuală soluție de admitere a recursului, ar fi lipsită de eficacitate juridică.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, va respinge recursul ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admit excepția lipsei de interes invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Apelor și Pădurilor (prin reorganizarea Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor) împotriva sentinței civile nr. 47 din 13 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 aprilie 2017.