ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1640/2018

Prin cererea de chemare în judecată adresată inițial Tribunalului Constanța, secția contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr. x la data 19.05.2013, reclamanții Sindicatul Lucrătorilor Portuari din A. S.A. prin președinte B., Sindicatul din S.C. C. S.A. prin președinte D., Sindicatul Personalului Operativ E. prin președinte F., Sindicatul Exploatare Portuară H. S.A. prin președinte I., Sindicatul J. prin președinte K. și Sindicatul Liber L. prin președinte M., toți prin reprezentant convențional Cabinet Avocat N., au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale - Inspecția Muncii, Direcția Control Securitate și Sănătate în Muncă - Comisia pentru Reevaluarea Locurilor de Munca in Condiții Speciale, formulând contestație împotriva Hotărârii nr. x/18.10.2013 prin care s-a respins plângerea administrativă formulată împotriva Hotărârilor nr. 83, 85, 87, 88, 90, 92 emise la data de 08.08.2013 de Comisia pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale pentru fiecare din cele 6 societăți și anume: SC. A. S.A., SC. C. S.A.A., SC. H. S.A., S.C. O. S.A. și S.C. L. S.A.

Prin sentința civilă nr. 181/CA pronunțată în data de 16 octombrie 2014, Curtea de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, în baza art. 406 C. proc. civ. a luat act de renunțarea la acțiune a reclamantului Sindicatul J. S.A., a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Sănătății, ca nefondată și, judecând pe fond, a respins acțiunea ca nefondată. Motivele de casare invocate în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 181/CA pronunțată în data de 16 octombrie 2014, Curtea de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal au declarat recurs, în termen legal, Sindicatul Lucrătorilor Portuari din A. S.A., Sindicatul din S.C. C. S.A., Sindicatul Personalului Operativ E. și Sindicatul Liber L. În motivarea recursului reclamanții-recurenți au invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și 8 C. proc. civ., aducând sentinței recurate următoarele critici: Instanța de fond și-a depășit atribuțiile judecătorești deoarece nu a analizat argumentele prezentate de reclamanți, încălcând dreptul la un proces echitabil al acestora. Astfel, se susține că nu au fost analizate următoarele apărări: - în cazul S.C. L. S.A. reevaluarea locurilor de muncă s-a făcut în lipsa oricărei expertize medicale iar în cazul S.C. A. S.A. reevaluarea s-a întemeiat pe o expertiză efectuată anterior declanșării procedurii de reevaluare, încălcându-se astfel procedura de reevaluare reglementată de H.G. nr. 1284/2011; expertiza medicală existentă a fost efectuată de un medic incompatibil, în sensul că are raporturi de colaborare cu societățile comerciale în calitate de medic specializat în medicina muncii; - reevaluarea și expertiza tehnică pe care aceasta s-a întemeiat s-au făcut în lipsa oricăror verificări a nivelului de noxe precum și fără participarea sindicatelor, împrejurare ce atrage nulitatea expertizei; - cererea de reevaluare a fost făcută de Organizația Patronală a Operatorului Portuar pentru toate societățile comerciale, deși S.C. A. S.A. și S.C. L. S.A. nu erau membre ale acestei organizații, încălcându-se astfel art. 6 din H.G. nr. 1284/2011.

Intimații Ministerul Sănătății, Inspecția Muncii și O. S.A. au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. În plus, Inspecția Muncii a considerat că recursul a fost exercitat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, în condițiile în care Comisia pentru reevaluarea locurilor de muncă nu are personalitate juridică (arată că excepția a fost invocată și în fața primei instanțe). O. S.A. a solicitat cheltuieli de judecată. Analiza motivelor de casare

Examinând sentința recurată prin raportare la motivele de casare invocate în cauză, luând în considerare argumentele părților, actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Respingerea acțiunii de către Curtea de Apel Constanța s-a întemeiat pe analiza coroborată a dispozițiilor art. 3 și art. 4 din H.G. nr. 1284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în vigoare la data refuzului de avizare. În esență, instanța a reținut că art. 3 alin. (1) lit. a-d) din Hotărâre instituie patru condiții pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale și că reclamantele, printre care cele patru recurente, îndeplinesc doar două din acestea, respectiv cele prevăzute de lit. a) și b). A arătat că verificarea celelalte două condiții se face în condițiile art. 4 din aceeași Hotărâre, prin efectuarea unei expertize tehnice solicitate de persoanele nominalizate de art. 3 lit. a) (etapa 1) și a unei expertize medicale (etapa 2), că reclamantele au parcurs aceste etape și că expertizele nu confirmă îndeplinirea condițiilor.

Înalta Curte constată că apărările menționate în cuprinsul cererii de recurs figurează și în cuprinsul cererii de chemare în judecată, că aceste apărări reprezintă partea esențială a criticilor de nelegalitate, că ele au legătură directă cu condițiile art. 3 lit. c) și d) și cu etapele reglementate de art. 4 din H.G. nr. 1284/2011 și că, în ciuda relevanței lor, au fost complet neglijate de instanța de fond. Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., considerentele unei hotărâri judecătorești trebuie să cuprindă, printre altele, "motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților". Orice parte în cadrul unei proceduri are dreptul de a prezenta judecătorului observațiile și argumentele sale și de a pretinde organului judiciar să le examineze pe acestea în mod efectiv. Dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt corect examinate de către instanță, ceea ce înseamnă că instanța are în mod necesar obligația de a proceda la un examen efectiv al motivelor de fapt și de drept invocate atât de reclamanți cât și de pârâți. Este adevărat că instanța nu este obligată să răspundă tuturor apărărilor avansate de parte, acestea putând fi analizate global, printr-un raționament juridic de sinteză ori luând în considerare un singur aspect considerat esențial, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație nu constituie automat motiv de casare a sentinței. Pentru a avea această consecință, omisiunea trebuie să fie decisivă, să afecteze echitatea procedurii și să denote lipsa de "ascultare" a părții. Or, tocmai acesta este cazul în speță; Curtea de Apel Constanța a judecat cauza fără să discute niciunul din argumentele reclamantelor, ceea ce conduce la concluzia că standardele de motivare a hotărârii judecătorești nu au fost respectate, fapt ce atrage casarea sentinței în condițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Apărarea intimatei Inspecția Muncii referitoare la calitatea procesuală pasivă în cadrul recursului va fi respinsă în considerarea faptului că intimata a fost parte în fața primei instanțe. În ce privește calitatea procesuală pasivă în raport cu cererea de chemare în judecată, Înalta Curte constată că intimata nu a exercitat recurs, astfel încât chestiunea nu face obiectul judecății. Cheltuielile de judecată avansate de intimata O. S.A. vor fi luate în considerare în rejudecare, în raport de soluția ce se va da pricinii și de culpa procesuală a părților.

Așa fiind, Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 497 C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare. În rejudecare, instanța va răspunde apărărilor formulate de reclamantele Sindicatul Lucrătorilor Portuari din A. S.A., Sindicatul din S.C. C. S.A., Sindicatul Personalului Operativ E. și Sindicatul Liber L., în special celor menționate la pct. 3 din prezenta decizie, și va pune în discuția părților administrarea probele necesare pentru verificarea acestor apărări.